O dronă care a traversat 46 de orașe

Print Friendly
Actualitatea | Autor: Cristina Rusiecki | 20 noiembrie 2016 |

naarden-olanda-pentru-cristina3

„Nu poți să vezi în întregime o piață... din piață”, a considerat antropologul Cătălin D. Constantin și de aceea a început să fotografieze diferite piețe ale orașelor europene cu o dronă profesionistă. Rezultatul este prima noastră expoziție de fotografii realizate cu acest instrument, itinerată, între 15 octombrie și 8 ianuarie 2017, în trei spații: Mogoșoaia, holul de marmură al Facultății de Litere și Palatul Suțu. Susținut de Peter Pan ART, proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

În opinia autorului, „o piață de oraș european e un rezumat. Istoric, arhitectonic, cultural, social”. De ce? Pentru că „într-o piață de oraș se văd bine și deseori toate straturile vieții omenești, ale vieții sociale”. Pentru o asemenea expoziție novatoare, care schimbă perspectiva obișnuită asupra acestui tip de spațiu, redîndu-l cu așa-numita bird's eye view (vedere din zbor de rîndunică), autorul nu și-a dorit un vernisaj clasic la Palatul Suțu, ci a ales să-l invite pe Vlad Alexandrescu, istoric al ideilor și profesor, să conferențieze pe tema proiectului: Piața, loc simbolic al orașului.

istanbul-pentru-cristina

„Surprinzător, a observat fostul Ministru al Culturii, din fotografiile unui antropolog lipsesc tocmai oamenii”, așa că a completat perspectiva aeriană oferită de fotografii, cu o expunere a funcțiilor pieței. Prima, cea identitară, se concretizează în imaginea monumentală a orașului, așa cum se întîmplă la Florența, Sienna, Brașov etc. A doua este reprezentată de funcția ceremonială, căci piața înregistrează, prin procesiuni sacre sau laice, momentele importante ale unei comunități. Fără prea multe sărbători petrecute în piață care să dea identitate orașului, românii se abat, însă, de la respectiva normă, a precizat Vlad Alexandrescu. În schimb, a treia funcție, cea memorială, pare mult mai bine reprezentată în România, de vreme ce nu de puține ori piața s-a transformat într-un loc al memoriei spontane. Cel mai bun exemplu este, desigur, Piața Universității. Aici se celebrează evenimente care s-au petrecut și au șansa să se repete.

În comparație cu piețele europene, a adăugat profesorul, Piața Universității nu a fost nicicînd un loc al relaxării, al regăsirii în familie sau al jocurilor de societate. Dimpotrivă, de la Revoluție încoace, a devenit un loc al libertății, rămînînd pînă azi spațiul revendicării cetățenești. În zilele noastre, încă, ieșirea în piață are caracter protestatar. Firește, deci, că din punct de vedere antropologic piețele din București reprezintă preponderent locuri ale memoriei, a subliniat Vlad Alexandrescu, care a mai observat și că românii nu-și aproprie piețele, ci le folosesc mai ales în scop utilitar. Rădăcinile acestui fapt trebuie căutate în perioada comunistă, în arestarea vieții publice, în ostilitatea spațiului și în transformarea agorei în zonă de supraveghere.

„Bucureștiul nu ne lasă să avem agora”, a observat, în același sens, și curatorul expoziției, arhitectul Dan Lăcătuș. În viziunea sa, piața reprezintă deopotrivă vintrele unui oraș, interfața și spațiul de comunicare cu Dumnezeu (grație nelipsitei catedrale) sau cu istoria. Căci piața, așa cum am văzut, poate deveni oricînd locul unde se pregătește o revoluție.

Alegînd perspectiva aeriană, nu observația punctuală și nici detaliul nu l-au interesat pe Cătălin D. Constantin, ci structura de profunzime, geometria și liniile armonice ale locului central al orașului. Mai ales că „imaginea de sus te lasă să vezi forme și să ai acces la un fir roșu al fenomenului pieței”. Expoziția sa oferă astfel de „fire roșii” pentru patruzeci și șase de orașe europene, prilejuind un adevărat context de reflecție antropologică.

O piață nu există în sine, ci numai în contextul unui oraș. Spațiu gol versus spațiu construit, spațiu pentru stat, cum se întîmplă în zona mediteraneană versus spațiu de trecere, unde oamenii se îndreaptă către o altă destinație, nu se opresc. Piața nu poate fi înțeleasă decît prin raportare la orașul care o conține. Ipoteza de la care pornește această expoziție este că o piață de oraș european constituie un rezumat arhitectural, social, cultural, istoric. Pentru că acolo, în piață, se condensează întreaga istorie a unei comunități, a unui loc, a unui oraș. Acolo găsești vestigiile cele mai importante din diverse faze istorice de dezvoltare a orașului și tot acolo, mai ales în celebrul secol al XIX-lea, au fost puse acele elemente simbolice care repovestesc trecutul statului: marile coloane monumentale, subliniază Cătălin D. Constantin.

Curatorul expoziției, Dan Lăcătuș, a încheiat remarcînd vocația sa de poet al imaginii ce „ne-a făcut un cadou: un cîrd de păsări care văd de sus viețile și piețele noastre”.

salonic-grecia-pentru-cristina