Expoziția ”Alb” a lui Sorin Ilfoveanu, acum într-un catalog disponibil online

Print Friendly
Arte | Autor: Nicu Ilie | 14 septembrie 2016 |

Una dintre cele mai importante expoziții găzduite în ultimii ani de galeriile bucureștene a fost ”Alb”, de Sorin Ilfoveanu, la Galeria Anna Art. Catalogul expoziției, care cuprinde un eseu curatorial, numeroase lucrări din expoziție, detalii reprezentative din acestea, precum și o prezentare a autorului este acum pus gratuit la dispoziția publicului prin intermediul platformei de distribuție de conținut ISSUU.

Cei care au ratat expoziția sau cei care vor să își reamintească spiritul ei vor găsi în catalog. Stilul lui Sorin Ilfoveanu a fost întotdeauna unul sobru, rezervat, hieratic. Peisajele din ciclul ”alb” sunt de o deosebită eleganță, paleta cromatică fiind restrânsă la mai puțin de cinci culori – cu un alb atotstăpânitor și contraste de grund, verde proaspăt sau verde intens, negru și tente de ocru. Desenul este unul stilizat și solemn, specific lui Ilfoveanu. Aplicarea acestui stil pe peisaj, nu pe siluete hieratice ca în alte expoziții de maturitate ale artistului, duce la asocieri instantanee cu peisajele lui van Gogh, oricât de mare ar fi diferența de vivacitate dintre spiritul general al celor doi artiști. Însă la van Gogh se vorbește despre patimă și pasiune. La Ilfoveanu, cel mai adesea, despre melancolie. Dar la amândoi peisajul este o amintire lichidă, un spațiu în care legi fizice, precum cea a perspectivei încetează a mai fi obiective și, dacă apar, existența lor se datorează strict unei decizii auctoriale, unei porniri, unei toane, unei convingeri.

Drumuri apar în majoritatea peisajelor din ciclul ”Alb”, dar sunt drumuri statice, care nu duc nicăieri, nefrecventate de oameni, ca într-o post-apocalipsă sau ca înainte de facerea lumii. Peisajele, chiar dacă puternic antropomorfizate prin abundența de case și garduri, există în aceste picturi independente de om, ca simple structuri geometrice sau simple pete de culoare. Oamenii vii și dobitoacele lor lipsesc pentru că aceasta e condiția ca totul să rămână imaculat.

Picturile lui Sorin Ilfoveanu permit o pauză de respiro în agitația unor vieți din ce în ce mai rapide și mai lipsite de liniște. Ele crează un spațiu intelectual în care nimeni nu a întârziat pentru că nimeni nu trebuia să sosească, în care nimeni nu lipsește pentru că nimeni era necesar să fie prezent, în care nimeni nu se grăbește pentru că nu există punct de ieșire.

Print Friendly