„Medgidia, orașul de apoi” de Cristian Teodorescu. Harta jocului și pass-ul primit de cititor

Print Friendly, PDF & Email
Carte | Autor: Carmen Corbu | 9 septembrie 2016 |

„Medgidia...”, un roman a cărui construcție este de o mare frumusețe pentru ceea ce înseamnă, până la urmă, un text, pare o propunere făcută pasionaților de gaming. Ești undeva în restaurantul unei gării – poate fi, în ultimă instanță, și un no time no space – și lucrurile încep să se ridice în jurul tău: restaurantul, strada, orașul, alte orașe în depărtare, țări, apoi apar oamenii, relațiile de rudenie sau de prietenie, de rivalitate, acțiunile lor, contexul politic, istoria. Scara lucrurilor rămâne mică, istoria mare se estompeză în depărate, la kilometrii distanță pe calea ferată de lângă peron. Oamenii par, în Medgidia, influențați de istorie ca de o condiție meteo. Venirea legionarilor sau a rușilor sau venirea ploii sau a cutremurului sunt factori similari de influență, pentru că viața „orașului de apoi”, așa cum este construită în roman, e viața exclusiv a lui. E un univers alcătuit din module-oameni și module-fapte care se asambleză și reasamblează în afara narațiunii, într-o partiție a realității gestionată de cititor, din unghiuri și perspective care apar ca posibile ah-hoc, pe măsură ce acesta avansează pe harta jocului.

Fragment din „Medgidia, orașul de apoi”

Cînd au ajuns ei a treia zi la Medgidia, meșterii tocmiți de Pascu începuseră să fățuiască restaurantul, să arate mai ca la București și între clasa întîi și clasa a doua să nu fie decît deosebirea de preț, plus la clasa întîi, cîteva dichisuri, să vină aici și lumea bună din oraș, să discute la un pahar. (...) Printre meseriași se fîțîia omul cel mai bine plătit dintre ei, care nu făcea nimic. Era, lasă-l în pace, Virginio, domnul Seruzi arhitectul, care i-a pus să strice ferestrele, ca să le lărgească. Fănică nu se băga peste el, o sigură dată i-a spus că el nu voia să facă aici chiar un restaurant de lux.

Cronici

Cristina Foarfă, bookaholic.ro

Cristian Teodorescu e un povestitor excelent, scrie cu nerv si dinamism, isi priveste personajele cu un amestec de caldura si ironie. Un narator omniscient, care stie ce se intampla in mintea personajelor sale, dar care nu face eforturi pentru a le diseca psihologic toate resorturile.
Citește Medgidia – un colaj de Cristian Teodorescu

“Medgidia, oraşul de apoi”, romanul lui Cristian Teodorescu, a fost nominalizat pe lista semifinaliștilor din acest an ai Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus”. În competiție au intrat 70 de cărți, iar juriul a selectat, într-o primă etapă, 14 titluri. Alături de Medgidia, pe listă se află și volumul lui Varujan Vosganian „Cartea șoaptelor”.

medgidia