Patimă și desfătare

Print Friendly
Carte | Autor: Claudiu Sfirschi-Lăudat | 17 august 2016 |

Constanța Vintilă-Ghițulescu, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească (1750–1860). Humanitas, 2015

După ce ne-a arătat „obrazele” primei modernități românești (Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1780-1860) și ne-a plimbat în șalvari și cu ișlic prin secolul al XVIII-lea (În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea), Constanța Vintilă-Ghițulescu a purces din nou la o lectură a arhivelor secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, reușind să schițeze un tablou viu al unei societăți românești care ba ne apare atât de străină, ba atât de apropiată.

Cititorul este îndemnat de autoare să intre într-un joc inedit: să-și imagineze el însuși trecutul. De pildă, mirosurile care ieșeau din simigerii, din pitării și din cuhniile caselor boierești. Gustul – bizar, uneori – al bucatelor, aromele condimentelor, culorile zaharicalelor. Textura mătăsurilor din care se croiau veșmintele orientale. Larma și muzica din bâlciuri și iarmaroace. Ziafeturile boierilor și petrecerile norodului. Atmosfera din cârciumi. Liniștea după-amiezilor petrecute de boieri pe sofale, într-o stare de dulce trândăveală. Duhorile și mizeria de pe ulițele târgurilor și ale capitalelor. Câinii. Roiurile de muște. Necurățenia din spitale și râvna autorităților de a pune în bună rânduială măcar „umblătorile“. Peisajul înspăimântător al orașelor în care bântuie când holera, când ciuma. Vracii, „doftoroaiele” și medicii. Leacurile șarlatanilor și medicamentele vândute de spițeri. Alaiurile mortuare și obiceiurile de înmormântare. Spaima în fața morții.

Și încă multe alte tablouri și senzații care, recuperate din mii de pagini de manuscrise vechi, alcătuiesc o pasionantă istorie a vieții cotidiene românești.

Societatea românească a cunoscut numeroase prefaceri, însă, uneori, regăsim și azi urme ale trecutului ascunse în viața de zi cu zi a secolului XXI.

Fragment din carte

Pe lângă lipsa de experiență și dificultățile financiare, principatele române se confruntă cu o problemă a cărei rezolvare le depășește: inconsistența în punerea în aplicare a unui proiect. Deși toată lumea vorbește despre utilitate (...), când se trece la treabă numărul celor care se implică se înjumătățește și, pe măsură ce lucrările avansează, numărul celor convinși de finalizarea unui proiect se reduce. Încep abuzurile, micile furtișaguri, deturnările de  fonduri și de materiale (...), iar sancțiunile nu par niciodată atât de grele încât să nu fie ocolite. ( pag. 289)

 

patima-desfatare

Cronici:

La fiecare pas mi-o imaginez pe Constanța Vintilă-Ghițulescu înfruntând „frigul crunt din sala de lectură”, luptându-se cu rezistența atât de des întâlnită la o anumită specie de bibliotecari, pentru a i se permite accesul la fonduri de arhivă, zâmbind sau încruntându-se la câte o descoperire.

- pressone.ro (citește)


Vezi pe B-Critic și:

În șalvari și cu ișlic


Humanitas