„Evreică, intelectuală şi femeie” – trei handicapuri

Print Friendly, PDF & Email
Film | Autor: Nicu Ilie | 27 august 2016 |

Cel mai comentat film documentar al verii a fost Împărăteasa roşie - Viaţa şi aventurile Anei Pauker, semnat de Radu Gabrea. Regizorul a reuşit performanţa ca, plecând de la câţiva metri de film şi de la puţinele fotografii din epocă, să reconstituie (uneori cu prea multă simpatie) figura unuia dintre cei mai controversaţi lideri comunişti. 

La realizarea filmului Împărăteasa Roșie - Viața și aventurile Anei Pauker au luat parte Robert  Levy – istoric, autorul cărții Ana Pauker: The Rise and Fall of a Jewish Communist / Gloria și decăderea Anei Pauker; Vladimir Tismăneanu – politolog; Adrian Cioroianu – istoric; Gheorghe Onișoru – istoric; Liviu Rotman – istoric; Victoria Cociaș și Vlad Rădescu - actori.

Indiferent de la ce premise a plecat, ca și alți autori de film documentar, regizorul Radu Gabrea sfârșește prin a manifesta empatie față de subiectul operei sale. El spune despre Pauker că „a fost la un moment dat cea mai puternică femeie din lume” (afirmație în care se bazează pe o copertă din Time) și observă, ca pe o ironie, că, istoria l-a reținut pe Gheorghiu-Dej ca fiind un om cumsecade, iar atrocitățile epocii i-au fost atribuite Anei Pauker pentru că avea trei calități care nu o puteau face simpatică - mai ales în epocă: era evreu, era intelectual, era femeie.

Filmul își dorește să fie o provocare - sau un ghem de provocări. O polemică asupra modului cum este văzut antisemitismul în acest documentar apăruse cu mult înainte. Pe blogul jurnalistului Dan Culcer apăruse, ca reacție la un articol al lui Norman Manea, un citat din Radu Gabrea care pare a fi cules direct din mailul regizorului: „Încerc de ani de zile sa fac un film documentar despre Ana Pauker, in incercarea de a demola miturile despre rolul ei «nefast»; la «colectivizarea agriculturii» in Romania si alte inexactitai antisemite, menite doar sa justifice farsa celebrei declaratii din Aprile a lui Gh. Gh. Dej!”

Reacțiile din spectrul naționlist sunt doar o parte a controversei pe care Gabrea și-a propus să o provoace. Pentru că, dincolo de toată agitația - fie că a fost de origine evreiască, fie că a fost femeie, fie că avea relații prietenești cu Stalin sau nu - Ana Pauker a fost unul dintre liderii partidului comunist în perioada în care acesta a comis cele mai multe și cele mai mari atrocități.

Radu Gabrea şi-a asumat, de-a lungul timpului, permanent, misiunea de a acuza mistificările istoriei contemporane a României, cu toate derapajele nedorite spre antisemitism, negaţionism, naţionalism, dacism etc. [...] Urmărind, cu toate defectele subiectivităţii, ţinta descoperirii adevărului istoric, regizorul Radu Gabrea îşi asumă riscurile istoricului profesionist, care mai pune între paranteze anumite opţiuni, alte linii de scenariu, factual sau postfactual, care dezvoltă supoziţii acolo unde lipsesc documentele, fie ele scrise, vizuale, fie auditive.
Călin StănculescuViața Românească
Concluzia pe care o extragem din acest film este ca in conjunctura creata in Romania, in deceniile cinci si sase ale secolului trecut, in ciocnirea dintre fortele politice conduse de Gheorghiu-Dej in tara si Stalin dinafara, Ana Pauker a fost constienta si vinovata de multe dintre crimele comunismului, dar nu a fost direct complice (sic! -n.r: Ce altceva înseamnă complice?). A cedat “cerintelor comunismului”, dar nu s-a simtit vinovata, in numele acestui comunism, pentru ca – spunea – “nu pot sa am dreptate impotriva Partidului”.
”Delia”pe filme-carti.ro