Un profit marginal în timpul campaniei “Donează pentru Cuminţenia pământului”: radiografia de la scena9.ro

Print Friendly
Idei | Autor: Carmen Corbu | 3 octombrie 2016 |

cumintenia-pamantului

30 septembrie a fost anunţat ca termenul limită al campaniei. Nu ştim cum ar fi stat lucrurile dacă ar fi fost vorba despre un „Car cu boi” şi care ar fi fost în acest caz „indicele de sentiment” rezultat la o eventuală analiză a campaniei făcută de serviciul de monitorizare Zelist. Ar fi inutil să comparăm mere cu pere şi să ne raportăm la cum, de exemplu, într-o licitaţie de artă, cam la aceeaşi plajă de preţ o lucrare semnată Ludovic Bassarab ia de departe faţa unei lucrări semnate, să zicem, Ion Iancuţ. 

Însă putem să bănuim, sau măcar să visăm, cum ar fi stat lucrurile dacă puneam boii înaintea carului. Am fi putut astfel să-l surprindem pe Brâncuşi. Poate şi campania ar fi putut să speculeze alte elemente decât cele emoţional-naţionaliste, recuperaţioniste şi de legitimare, care – s-a dovedit – nu fac prea mulţi lei deasupra orizontului de aşteptare.  

Că “Donează pentru Cuminţenia pămîntului” şi “Brâncuşi e al meu” este un car pus înaintea boilor o dovedeşte un set de date cuprins în “Barometrul de Consum Cultural”, studiu dat publicităţii de culturadata.ro în chiar zilele în care se încheia campania de strîngere de fonduri. Rugaţi să identifice un artist vizual contemporan din România, doar 11,1% dintre respondenţii la nivel naţional au oferit un răspuns pozitiv. “O majoritate covârşitoare (78,7%) nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare, iar restul au oferit nume de interpreţi de muzică (5,1%), actori de cinema (2,4%) sau alţii / altele (2,7%)” – explică cei de la Institutul Naţional Pentru Cercetare şi Formare Culturală.

Oricum, în jurul carului – chiar şi aşa, cu tracţiunea lui defectă – s-a creat destul alai. S-au scris articole, s-au difuzat dezbaterile din studiouri, s-au contrazis oamenii în comentariile de pe bloguri, s-au făcut videoclipuri în replică la viodeclipul campaniei oficiale şi videoclipuri în replică la replică. Pe site-ul scena9.ro am avut cea mai bună radiografie a evenimentului. 

Dan Perjovschi, Idei alandala despre o ratare naţională: 
Mi-ar fi plăcut să fiu recunoscătator concetăţenilor mei: 3 milioane, 2 euro de căciulă. Nouă lei. O bere sau un capuccino. Pentru o capodoperă universală. (…)Da, ideea de Brâncuşi al nostru, al românilor, e aiurea; Brâncuşi e al tuturor. Al nigerienilor, americanilor, inuiților, spaniolilor, ungurilor, romilor, nemţilor ş.a.m.d. Nu-l mai putem înţărca naţional de la Nistru pân’ la Tisă. Pot să înţeleg că multor gagii ok nu le-a picat bine naţionalismul ăsta top to bottom, dar nu cumva uităm scopul? (continuarea pe scena9.ro)

 

Bogdan Ghiu, Cu o campanie nu se face primăvară culturală:
Dacă nu ne va schimba raporturile cu arta vie care nu este o oglindă în care să ne vedem ca în selfiuri (…) această campanie, chiar dacă va avea succes, va continua să ne țină la adăpost de Brâncuși în special și de artă în general, consfințind non-raportul sau raportul imposibil al nostru cu acest artist care nu se lasă apropriat, însușit, făcut „al nostru” fără efort, fără creație. Altfel spus, această campanie trebuie transformată în politică, adică în pedagogie națională.” (continuarea pe scena9.ro)

 

Alexandra Croitoru, De unde vine cultul lui Brâncuși (un interviu de Luiza Vasiliu):
Națiunea modernă e construită și de scriitori, poeți, muzicieni, artiști, prin narațiunile croșetate de ei, și asta a rămas valabil până în ziua de azi. Dacă vorbești doar despre sculptură, n-o să strângi 6 milioane de euro, dar cu „Brâncuși e al tău așa cum și țara asta e a ta”, ai mai multe șanse. Lumea nu vrea Cumințenia pentru că e o lucrare de artă interesantă, ci pentru că e făcută de un român, „cel mai mare sculptor al lumii”, care era din Hobița și așa mai departe. (continuarea pe scena9.ro)

brancusiealmeu

Barometrul de consum cultural la culturadata.ro

Cine, ce, unde, când

scena 9.ro

HOTSPOT CULTURAL

 

scena9-brancusi

Barometrul de consum cultural 2015

“Cuminţenia pământului – Ultimul tren”, un clip semnat Papaya Advertising, separat de campania oficială aprobată de Guvern

“Cuminţenia pământului”, un clip al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, în replică la spotul celor de la Papaya