Despre Iuliana Vîlsan

Print Friendly, PDF & Email
Portrete | Autor: Cristina Rusiecki | 11 noiembrie 2018 |

Artist vizual și scenograf, Iuliana Vîlsan este absolventă a Universității București, Facultatea de Litere, secția Limbi Clasice, cu lucrarea Semnificațiile pragmatice ale tăcerii în teatrul lui Plaut, și a Universității de Artă, secția Pictură, clasa prof. Ștefan Câlția. A debutat în scenografie la Teatrul Național București în 1999, cu decor, și la Teatrul Bulandra, cu costume, ambele producții în regia lui Mihai Măniuțiu. De-a lungul timpului, a colaborat și semnat peste o sută de producții teatrale.

În 1998, a participat cu o instalație în cadrul proiectului coordonat de Mihai Măniuțiu, Genosse Frankenstein unser geliebter Fűhrer, proiect realizat în cadrul Capitalei Culturale Europene Weimar și transmis pe canalul Arte si 3at. În teatru, a colaborat cu regizorii Mihai Măniuțiu, Dan Micu, Radu Afrim, Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Hajdu Szabolcz, Urbán András, Koltai Gábor, Alexander Hausvater, Ada Lupu, Vlad Massaci, Răzvan Mazilu, Peter Kerek, Radu Jude.

În 2007, în cadrul „Luxembourg, capitală europeană”, a realizat o instalație-decor pentru proiectul Lumux, pe un text contemporan scris de Mani Muller, un spectacol de Carole Lorang, la Mär sinn Escher.

În film, a realizat scurtmetrajul Casa piticului Pedro și măgarul de aur, selecționat în cadrul Festivalului de Film Dakino. A conceput decorul și costumele pentru scurtmetrajul Sthorzina, regia Dan Radu Mihai, selectat la Festivalul Internațional de Film Clermond-Ferrand. În 2018, debutează și în lungmetraj, semnând decorul și costumele la filmul Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari, în regia lui Radu Jude, a cărui premieră internațională are loc în competiția oficială la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary.

Tot în 2018, coordonează vizual proiectul de circ contemporan Reveria, conceput de Adrian Stan, Thomasz Wilcosz, Amos Glick, Paul Herzfeld, Sean Kempton, unde, bineînțeles, realizează și decorul și costumele.

Iuliana Vîlsan a avut trei expoziții personale și a participat la expoziții și performance-uri, ca și la workshop-uri în Germania, Franța, Italia, Ungaria și România. În 2008, a obținut bursa Brâncuși la Cité des Arts Paris. Lucrările ei se află în colecții private în Israel, Danemarca, Polonia, Germania, Franța, Elveția, România.

„Iuliana Vîlsan își pune visele în scenă. Contradicția dintre obiectele copilăriei și metaforele vieții adulte se exprimă într-un limbaj încărcat de simbolismul lucrurilor simple, adesea neînsuflețite. Această scenografă ne oferă instrumentele care permit să ne punem în scenă pe noi înșine” (Jan de Maere).

Iuliana Vîlsan a obținut trei nominalizări pentru cea mai bună scenografie, mai multe premii pentru cea mai bună scenografie la diferite festivaluri din țară și un Premiu UNITER. A fost, de asemenea, premiată pentru cele mai bune costume și pentru cele mai bune decoruri și costume la Festivalul Național de Teatru din Pecs. Tot în Ungaria, a obținut de trei ori Premiul pentru cea mai bună scenografie la Festivalul Teatrelor Maghiare de la Kisvárda.