MaRó, culoarea de cacao a naționalismului

Print Friendly
Spectacol | Autor: Cristina Rusiecki | 18 septembrie 2016 |

maro4

În ultimul timp, tînărul Székely Csaba pare să fie autorul celui mai suculent teatru de la noi. Cu o ascensiune fulminantă, în numai cîțiva ani, textele lui au fost puse în scenă de nenumărate ori în teatrele din România și Ungaria, aducîndu-i premii importante. În colecția sa de laureat se numără Premiul Imison, acordat de Societatea Autorilor din Marea Britanie pentru Do You Like Banana, Comrades?, text de asemenea cîștigător al concursului BBC pentru cea mai bună piesă europeană, produs şi jucat de Radio BBC 4 în 2011. 

Locuitor al orașului Tîrgu Mureș, bun cunoscător al stereotipurilor specifice conviețuirii româno-maghiare, autorul fructifică dubla sa extracție. Dacă de la maghiari preia dramatismul și situațiile care pur și simplu se rostogolesc, din filiera românească stoarce tot ce se poate în privința umorului și a autoironiei. Pe care le folosește în doze nelimitate! Bucureștenii îl știu mai ales din spectacolul Apă de mină de la Teatrul ACT, dar și din savuroasa producție invitată în Festivalul Național de Teatru, Orb de mină. Textele sale grupate în Trilogia minelor (Flori de mină, Orb de mină, Apă de mină) se axează pe tensiunea dintre români și maghiari, pe stupiditățile fără număr, de un comic mustos, pe care le nasc, de ambele părți, naționalismul și dușmănia revanșardă, de la situațiile cele mai mărunte pînă la cele emblematice. S-ar zice că imaginația lui Székely Csaba nu are sfîrșit în a născoci tot felul de întîmplări scenice, una mai savuroasă și mai relevantă decît alta. Nimic sfînt nu pare să aibă acest autor care detonează toate tabuurile societății, de la respectul față de biserică pînă la cel umflat și triumfat față de țară. 

La Yorick Studio din Tîrgu Mureș, Andi Gherghe, licențiat în Actorie și Drept, actor inteligent, cu minte analitică, cu umor și suficientă deschidere, a regizat, alături de o trupă tînără (Raisa Ané, Botond Farkas Benedek, Csaba Ciugulitu, Fodor Piroska, Hajdu Imelda, Ștefan Mura, István Nagy), textul lui Székely Csaba, MaRó. Ați ghicit: nu e vorba de culoare, ci de prescurtarea de la maghiari-români. Montarea se compune dintr-o colecție de scene de un realism zdrobitor și de un umor pe măsură. 

Așadar, nu ratați MaRó, unul dintre cele mai savuroase spectacole ale anului, care a ras aproape toate premiile la festCO, în ediția de anul acesta a Festivalului Comediei Românești, obținînd Premiul pentru cel mai bun spectacol de comedie, Premiul pentru interpretare masculină (Botond Farkas Benedek, Csaba Ciugulitu, Ștefan Mura și István Nagy) și feminină (Raisa Ané, Fodor Piroska și Hajdu Imelda). Nu uitați să vă aduceți batistuțele. S-ar putea să rîdeți cu lacrimi!

ce, unde, cine, când

Maratonul Teatrului Independent - Bucharest Fringe a programat MaRó duminică 18 septembrie, ora 21.30, la UNTEATRU.

maro1

maro

cronici

Oana Stoica:
„... o scanare a ciocnirilor între cele două civilizaţii, română şi maghiară, cu toată încărcătura conflictuală adunată de-a lungul istoriei. Din asta rezultă un tablou onest, necosmetizat al realităţii actuale, una plină de erori de comunicare, agresivitate gratuită, prea multă (ne)demnitate rănită, stereotipii mentale care dau măsura obsesiilor naţionale, de o parte şi alta, cele care separă încă oameni şi comunităţi, suficient de mult cît multiculturalismul să rămînă, deocamdată, doar un concept de aburit Europa.” („Naționalismul ca divertisment”, în Dilema veche)

 

Iulia Popovici:
„MaRó e o cascadă de umor şi rîs cu lacrimi (în ciuda cel puţin a unui moment uşor macabru, implicînd un ştreang…), o probă de comedie autentică.” („MaRó sau cum să rîzi de obsesiile naţionale”, în Adevărul)