Suntem ultimii…

Print Friendly, PDF & Email
Spectacol | Autor: Dragoş N. Savu | 10 octombrie 2016 |

suntem-ultimii-5-2

Cinci piese scurte: „Quad”, „What Where”, „Act Without Words II”, „Come and go”, „Play”  formează un performance act matematic, aşa cum însuşi Beckett a scris, o stare scenică extremă care produce efecte viitoare ireversibile. 
Oricum, dacă nu l-ai citit pe Beckett, dacă nu-i cunoşti personalitatea scriitoricească, e destul de greu să-i înţelegi pe ultimii 5. E absurd, dar totuşi e parcă mai mult de-atât. Pentru că însuşi Beckett e mai mult decât absurd, în opera sa. 
Repetitivitatea scenică, textuală, corporală a întregului proces de pe scenă este modul cheie prin care Dragoş Alexandru Muşoiu concepe această formă de teatru-experiment, în care se regăsesc, rând pe rând şi alambicate, trăirile unei societăţi diforme, stările de sine ale fiecărui om în parte, angoasele unui spaţiu gol în care se regăsesc, totuşi, imaginabile, diferite forme-obiecte. 
Partitura este a unui experiment teatral care iese la suprafaţă cu brio, care incită şi enervează publicul spectator. E o poveste împărţită-n cinci, ultimile 5 poveşti ale noastre, în care punctul, virgula, semnul exclamării sau semnul întrebării lipsesc cu desăvârşire. Şi asta pentru că aşa a vrut Beckett. Şi pentru că Dragoş Alexandru Muşoiu, împreună cu echipa de creaţie, au ţinut cont de dorinţa domnului B. 
Jocul actoricesc adevărat intervine atunci când te aştepţi mai puţin. Atunci când textul vine năvală peste umerii actorilor, îi „obligă” la lecţii de dicţie. Şi mai mult decât atât, cei cinci performeri oferă o gamă largă de produs scenic: pantomimă, mimă, dicţie, mişcare corporală, trăiri interioare, neutralităţi convergente, emoţii-fulger. 
Scenografia aduce un plus spectacolului prin minimalizarea formelor şi a light design-ului. 
Sound design-ul te conduce ca spectactor într-o lume a unei societăţi aflate într-o permanentă mişcare şi, evident, repetitivitate. Un fel de cotidian. 
Dacă vrei să devii propria idee sau dacă vrei să uiţi de punctul şi virgula din viaţa ta de zi cu zi, aruncă-te în lumea lui Beckett. Fii al şaselea. Ultimul, după cei cinci. O producţie 9G care contrazice non-valoarea tinerei generaţii. Şi mai mult decât atât, care rupe barierele unui model teatral limită. Originalităţi dramatice, o piesă ieşită din rândul pieselor. Şi-mi doresc ca ei, să nu fie ultimii cinci care l-au cunoscut pe Samuel Beckett.

 

cine, cine, unde, când

Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti / 9G 
„Suntem ultimii 5”, de Samuel Beckett

Traducerea: Dragoş Alexandru Muşoiu 
Regia: Dragoş Alexandru Muşoiu 
Scenografie: Andreea Simona Negrilă 
Light design: Vlad Dragomirescu, Cristian Ciopată 
Percuţie: Gabriel Bălaşa 
Sound design: Daniel Octavian Nae

cu: 
Idris Clate 
Ana Colvalciuc
Şerban Gomoi
Sorina Ştefănescu
Vlad Udrescu

suntem-ultimii-5-afis