Nici că se putea un loc mai potrivit decît Torino pentru expoziția de fotografii din dronă, Piețe din Europa și istoriile lor, realizată de antropologul și profesorul universitar Cătălin D. Constantin. Expoziția, deja veterană în periplul său european, consumat în unsprezece țări și nenumărate orașe, a fost invitată de Ziua Europei la Universitatea din Torino. Fotografiile din dronă ale piețelor europene, fie din orașe importante, fie din locuri mititele, dar pline de farmec, au fost expuse în holul imens al Universității, acolo unde au învățat și predat nume sonore ale culturii europene, printre care Umberto Eco și Gianni Vattimo. Nu este nicidecum prima așezare a fotografiilor lui Cătălin D. Constantin pe simeze italienești. Nu cu mult timp înainte expoziția fusese prezentată și la Roma. Evenimentul prilejuit de Ziua Europei s-a bucurat, fără vorbe mari, de o organizare exemplară, ai cărei responsabili au fost Consulatul General al României la Torino, Universitatea din Torino și Accademia di Romania.

Expoziția Piețe din Europa și istoriile lor, care surprinde una dintre componentele ce au dat identitate bătrînului nostru continent, organizată pentru a sărbători Ziua Europei, s-a simțit ca acasă la Torino, cîtă vreme în orașul-gazdă, cu arhitectura sa riguroasă, cu străzi paralele gîndite de un cap limpede, răsare, te miri de unde, la capătul unei străzi ordonate... o piață. Peste două minute, încă una. Și încă una. Pare că, spre surpriza și bucuria călătorului, orașul scoate la iveală un stoc inepuizabil de asemenea spații largi, minunat concepute, care îi dau anvergură. De altfel, pentru mai multe „istorii”, expoziția a fost însoțită și de volumul autorului, Cătălin D. Constantin, Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor, adevărată carte-obiect, a cărei traducere în engleză a fost de curînd publicată la Londra.

Organizatorii au găsit potrivit ca vernisajul să fie însoțit și de o masă rotundă la care să participe oficialități și profesori ai Universităților din Torino și din București. O dezbatere consistentă din moment ce alocuțiunile au durat nu mai mult de zece minute, obligînd astfel vorbitorii să se rezume la aspectele esențiale. Fiecare invitat, de specialitate diferită, a abordat problema pieței, pol identitar pentru cultura europeană, din perspectiva propriului domeniu. Calitatea mesei rotunde, prezidată de Dario Elia Tosi, profesor la Departamentul de Drept din cadrul Universității din Torino, specializat în Drept public comparat, membru în proiectul universitar Europa, încotro: parcursuri și perspective ale procesului de federalizare europeană, a fost sporită de substanța intervențiilor, dar și de ritmul antrenant.

În deschidere, Ioana Gheorghiaș, consulul general al României la Torino, a salutat evenimentul cultural românesc de calitate organizat cu prilejul Zilei Europei, în condițiile în care de cincisprezece ani România, puternic atașată valorilor europene, face parte din marea familie UE, susținînd activ construcția și unitatea europene. Doamna consul general a accentuat faptul că drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni au făcut posibilă fotografierea minunatelor piețe din douăzeci de țări membre ale UE. Totodată domnia sa a salutat participarea masivă la eveniment a membrilor comunității românești, printre cele mai numeroase din Italia, amintind că la Universitatea din Torino sunt înscriși nu mai puțin de o mie de studenți români.

 

Valentina Parasecolo, jurnalistă la Parlamentul European, a semnalat funcția esențială a piețelor europene, nașterea democrației în agora grecească, acolo unde avea loc schimbul de idei care a format identitatea europeană. Tocmai de aceea perspectivei largi a dronei din fotografiile antropologului Cătălin D. Constantin, care include și ceea ce este în jurul pieței, i se asociază, în opinia Valentinei Parasecolo, un demers simbolic. „Este important că o asemenea expoziție are loc în momentul în care UE este pusă într-o situație care, cu un an în urmă, nici nu putea fi gîndită, declanșarea războiului din cauza căruia Europa trebuie să găsească răspunsuri la criza în care ne aflăm”, a precizat jurnalista. Cu atît mai importantă se dovedește – a amintit aceasta – noua platformă în care tinerii sînt chemați să facă propuneri pentru viitorul Europei în legătură cu aspecte complexe, ca apărarea, sănătatea etc. Pentru jurnalista de la Parlamentul European expoziția lui Cătălin D. Constantin a fost importantă prin chemarea pe care o adresează cetățenilor de a veni în piață, cu alte cuvinte, în agora, și de a cultiva simbolurile democrației.

 

Maria Pia Genesin, profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universității, doctor în Drept administrativ, cu o teză despre Activitatea administrației la nivel înalt, a abordat fenomenul pieței din perspectiva studiilor juridice, a Dreptului urbanistic ce reglementează starea clădirilor din jurul pieței centrale și conservarea lor. La rîndul său, Maria Pia Genesin a subliniat rolul pieței în cultura și construcția identitară a comunității: piața ca loc de adunare a mulțimilor pentru proteste, ca loc de contestare sau de afirmare a puterii, ca loc de comercializare sau loc de întîlnire. Observînd geometria pieței, dispunerea clădirilor în jurul său, a străzilor și a rîurilor, Maria Pia Genesin a semnalat aspectele multiple ale locului central din viața orașului, parcursul de la dezordinea plăcută la ordinea extremă, de la creșterea spontană la construcția sistemică în viața urbei.

Din partea Universității din București au vorbit autorul expoziției, profesorul Cătălin D. Constantin, și Cristina Rusiecki, critic de teatru și cadru asociat al facultății. Aceasta a subliniat legătura între piața de azi și cea din Evul Mediu și Renaștere, locul preferat de distracție, cel în care se desfășurau sărbătorile urbei. O caravană de căruțe în care actorii interpretau mistere, pasiuni sau moralități, apoi, peste cîteva secole, locul în care cîte un Pantalone intra în relație cu partenerii săi de Commedia dell'Arte. Personaje, drame, emoții. Scriitorii caută să coboare în interiorul personajelor pentru a descoperi impulusile care generează dinamica dramelor. Dar toate funcționează într-o poveste, a accentuat Cristina Rusiecki. Timp de secole creatorii de teatru au esențializat trăsăturile epocii jucînd în piețele devenite, pe măsură ce au trecut anii, adevărate depozite de povești. Aceleași povești, de fapt, un conglomerat cu sumedenie de micro-istorii personale ale oamenilor ce locuiesc în oraș, care vor face obiectul de interes și al antropologului Cătălin D. Constantin.

Autorul expoziției, Cătălin D. Constantin, prodecan la Facultatea de Litere din Universitatea București, și-a exprimat bucuria pentru acest nou spațiu al expoziției, de vreme ce Italia este țara piețelor din Europa. Considerînd că imaginile din dronă sînt totdeauna spectaculoase, autorul și-a propus să schimbe, cu ajutorul lor, perspectiva asupra piețelor europene, mai ales că în lucrările scrise dezvoltă teoria conform căreia „poți citi un oraș așa cum citești o carte, doar că în loc de cuvinte citești clădiri, iar în loc de fraze sau capitole citești felul în care se dezvoltă pe teren structura orașului. Piața este un fenomen specific doar Europei”, a subliniat antopologul. „Doar aici există un fir istoric continuu care leagă antichitatea grecească de zilele noastre. Pe mine m-a interesat piața formată din clădiri, formată ca spațiu, o piață simbolică, aflată la intersecția mai multor niveluri – arhitectonic, urban, social, istoric. Dimensiunea simbolică se naște atunci cînd toate aceste niveluri se întîlnesc în piața vie, formată din oameni, din clădiri, din poveștile lor, adică ceva impalpabil, care poate fi mai degrabă intuit decît povestit”, menționat autorul expoziției. Cătălin D. Constantin a fotografiat piețe europene cunoscute, de la cele din Istanbul la cele din Lisabona, dar și unele mai puțin cunoscute, care nu se află pe lista agențiilor de turism. „Dincolo de diferențele mari dintre orașe și țări, piețele spun povestea comunităților care le-au construit și care, în felul acesta, și-au exprimat propria identitate și istorie”, a menționat antropologul.

Și în opinia Marinellei Belluati, profesoară la Departmentul Cultură, Politică și Societate, sociolog al comunicării proceselor culturale și al transmiterii conceptului de identitate, piața se dovedește un simbol pentru identitatea europeană. „Cînd vorbim despre identitatea europeană ne-am obișnuit să semnalăm lucrurile care ne despart, dar piața este metafora a ceva ce ne unește. În istoria și în cultura noastră, piața definește modul în care ne reprezentăm relațiile sociale.” Marinella Belluati a accentuat faptul că piața ține de patrimoniul cultural european. „Europa este mereu în căutarea simbolurilor sale și adesea aceste simboluri sînt acele cîteva lucruri asupra cărora suntem de acord, steagul, imnul și moneda”. Probabil cea mai frumoasă apreciere a expoziției lui Cătălin D. Constantin a fost decizia profesoarei ca de acum înainte primul său curs despre identitatea europeană să includă și rolul pieței. „Dacă vrem să supraviețuim ca uniune de state e nevoie să căutăm acele lucruri care ne țin uniți, pe care le împărtășim. Adesea punem identitatea europeană în contrast cu identitatea națională, ca și cum între cele două nu ar putea exista un continuum. Te afli în situația în care dacă ești european nu mai poți fi italian. E ca și cum ai spune că, dacă ești italian, nu mai poți fi piemontez, iar dacă ești piemontez, nu mai poți fi din Torino.” Domnia sa a amintit conceptul profesorului Alberto Melucci care, vorbind despre postmodernitate, a subliniat faptul că identitățile sînt multiple și că nu ar trebui să renunțăm la această multiplicitate a ceea ce sîntem cîtă vreme poate exista o conviețuire. „Faptul de a fi european nu intră în conflict cu a fi național, iar a fi regional nu exclude să fii local. Doar că este nevoie sa se dialogheze pe acest aspect.” Din perspectiva expertului în comunicare, Marinella Belluati a găsit ideea expoziției dedicate piețelor europene „narativă, grăitoare și foarte frumoasă”.

Francesco Chiodelli, profesor asociat de geografie economico-politică în cadrul Universității din Torino, specialist în infiltrarea crimei organizate în planificarea, în politicile de dezvoltare urbană, în comunități rezidențiale private, în conflicte, pluralism și multiculturalism urban, a subliniat faptul că este dificil de formulat o definiție a pieței. „În Evul Mediu, piața era locul în care se vindeau produse, dar era și piața Bisericii sau Piazza della Signoria, de exemplu. În mod simbolic, piața reprezintă un gol dintr-un spațiu central, aspect bine înfățișat în fotografiile lui Cătălin D. Constantin, un gol în țesutul urban, delimitat de niște clădiri. Dar nu este de ajuns un gol ca să ai o piață. Este nevoie de o sumă de simboluri, de funcții, de percepții care să i se asocieze. Frecvent se face asocierea între un gol și sfera publică”. Citîndu-l pe Habermas, pentru care piața înseamnă terenul vieții noastre sociale, Francesco Chiodelli a continuat: „Dacă istoria secolului al XIX-lea ne povestește că viața publică nu se desfășura în piață, ci în bar sau în cafenea, în saloanele de ceai, azi tindem să asociem piața cu esența democrației și a identității europene. Contemporaneitatea a adus cu sine această încărcătură politică. Dacă ar fi să ne uităm la ultimii zece ani, fiecare dintre noi va putea aminti niște piețe devenite celebre, ca Piața Maidan sau Piața Taksim.” Francesco Chiodelli a semnalat legătura dintre piață și revendicările politice, vorbind însă și de piață ca obiectiv turistic sau ca spațiu al diferitelor evenimentelor culturale. Un loc cu dimensiuni multiple.

Umberto Morelli, profesor de istoria relațiilor internaționale, guvernare globală și integrare regională și de istoria politică a integrării europene, din Departamentul de Societate și Politici Culturale, a subliniat, din perspectiva istoricului, diferitele etape de evoluție ale pieței, făcînd distincția între funcția pieței în Evul Mediu și cea din Renaștere, de pe vremea nașterii Signoriilor ca instituții politico-administrative. Profesorul a exemplificat cu piețe din diferite orașe italienești, accentuînd evoluția semnificațiilor și importanța contextului istoric ce contribuie la descrierea și reprezentarea pieței, de la piața ducală sau regală, cu rol de glorificare a monarhului, la epoca revoluției industriale, cînd piața va avea o funcție diferită, legată de circulație.

Din partea comunității românești din Torino, Adelina-Sonia Mărginean, prima femeie președintă a Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii, a amintit că cea dintîi limbă străină predată la Universitatea din Torino a fost româna, grație prieteniei dintre Alexandru Ioan Cuza și Casa de Savoia. Conform schimbului cultural între Torino și Iași din 1859, la Universitatea din Iași s-a predat nu italiana, ci franceza, limba vorbită la curtea regală din Torino. Adelina-Sonia Mărginean a subliniat și importanța pieței din Blaj, „leagănul formării statului român actual”, unde în 1848 a avut loc întîlnirea dintre Simion Bărnuțiu, Avram Iancu și Andrei Mureșanu.

Din public, un vorbitor a menționat că drona antropologului Cătălin D. Constantin a fotografiat piețele pe timp de pace, dar aceleași drone fotografiază azi tragedia orașelor din Ucraina. Vorbitorul și-a exprimat convingerea că Europa răspunde barbariei cu valori importante, amintind că atunci cînd s-a dat ordinul de a arunca Parisul în aer, ofițerul care l-a primit nu l-a putut executa. Exemplul său a demonstrat că Europa nu este doar o entitate economică și politică, ci și una culturală înscrisă în Cartea Drepturilor Fundamentale, iar fotografiile din expoziție probează faptul că piața este un simbol al Europei.

Evenimentul s-a bucurat de prezența multor studenți italieni, dar și români (Universitatea din Torino este locul în care au ales să studieze o mie de studenți români) și de o participare numeroasă a comunității de români ai orașului, una care ar reprezenta cam 10% din populația torineză, după spusele oficialităților. Dar poate cea mai mare surpriză a furnizat-o profesorul italian Roberto Merlo, traducător excelent al literaturii române în limba italiană. Nu mică e surpriza celui ce-l întîlnește să descopere cît de expresivă și de nuanțată este limba română vorbită de italian, cît de pasionat este de fenomenul teatrului românesc, cît de frumos își amintește de perioada cînd a lucrat cu regizoarea Gianina Cărbunariu la proiectul acesteia despre piața muncii, cît de multe știe despre Reactorul de Creație și Experiment din Cluj, despre dramaturgii săi, ba chiar despre unul dintre spectacolele recente ale Reactorului, Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois.

Foto: Mihai Bursuc

Fotografiile au fost puse la dispoziție de Consulatul General al României la Torino.