Libertate în fel și chip
Cristina Rusiecki: Ești directorul artistic al Teatrului de Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași. Avînd o experiență atît de îndelungată, ai putea să ne spui care sînt țintele esențiale de […]
„În antropologie nu există informație balast”
INTERVIU CU CĂTĂLIN D. CONSTANTIN Cristina Rusiecki: Într-o bună zi, ai stat și te-ai uitat în zare și ai hotărât că o să fii antropolog. Cum ți-a venit ideea ? Cătălin […]
„Prefer claritatea în locul misterului, asumarea, riscul de a experimenta și de a te confrunta cu eșecul”
Articol din ediția Cu viteză înainte Portret Radu Alexandru Nica Cristina Rusiecki: În ce măsură faptul că ai trăit în casă cu o actriță, mama ta, ți-a influențat dorința de […]
Ba din dronă, ba de la firul ierbii
Niciodată nu e prea obosit (chiar dacă e) ca să-ți răspundă la o întrebare. Niciodată nu e prea tracasat ca să te ajute când îl rogi ceva. Abordezi o chestiune […]
Emilia Dobrin, eleganță în stare pură
Pe vremea comunistă, când stăteam cu orele la coadă ca să prind un bilet la teatru, am văzut Scoica de lemn de Fănuș Neagu la Teatrul „Nottara”. Pentru copilul care […]
De mînă cu apolinicul
N-ai s-o vezi vreodată îmbufnată. Poate obosită, la sfârșitul festivalului pe care îl organizează, dar niciodată supărată. Sau deprimată. Sau fără chef. Drept e că nici efervescentă. Vorbește calm, așezat, […]
Noduri și construcție
INTERVIU CU EMILIA DOBRIN Cristina Rusiecki: Toată lumea îți spune Miki, deși te cheamă Emilia. De la ce vine Miki? Nu te cheamă Miki, nici Mihaela. Emilia Dobrin: Nu, […]
Cu viteză, înainte!
Departe de el gândul să facă teatru când era mic, deși se trage dintr-o familie în care cel puțin două-trei generații s-au preocupat de arta respectivă: bunicul a fost director […]
Despre marginalizați, ciudați și excluși
1 INTERVIU CU EUGEN JEBELEANU ȘI YANN VERBURGH Cristina Rusiecki: Mi-aduc aminte cât de uluită am fost de expresivitatea ta când te-am văzut jucând, la șaisprezece ani, în Autobahn, […]
Eugen Jebeleanu și etajele autodistrucției
Pe vremea când avea șaisprezece ani, l-am văzut prima dată într-un spectacol de la Teatrul Național din Timișoara, orașul său natal: Autobahn de Neil LaBute. În băiatul senzitiv până la […]
„Am proiecte pentru zece tragedii”
Cristina Rusiecki: Atunci când citești un text, care sunt motivele sau, mai bine spus, criteriile care te fac să-l iei în calcul pentru o posibilă montare? Cu ce anume din […]
Despre adevăruri mari și frivolități și mai și… Andrei Măjeri
Printre cele mai captivante spectacole ale tinerilor regizori din ultimii ani se numără, cu siguranță, cele ale regizorului Andrei Măjeri, artist care nu a împlinit încă treizeci de ani. Captivante, […]
Cât de performant și cât de personal este ceea ce faci… Interviu cu scenograful Adrian Damian
Ai devenit director adjunct la unul dintre cele mai prestigioase teatre din România, Odeon. De obicei, artiștii nu au chef de hârtii, administrație, funcționăreală. Pe ce s-a bazat această opțiune? […]
Golul dintre particule. Adrian Damian
Când, într-o zi, a venit acasă și i-a anunțat pe părinți că vrea să se transfere la Cluj, aceștia au luat foc. Făcuseră un sacrificiu cum numai din dragoste pentru […]
Ca director al teatrului, trebuie să fiu împotriva crezurilor mele de actor
Un interviu cu Eliza Noemi Judeu De curând s-a încheiat Bacău Fest Monodrame organizat de Teatrul Municipal „Bacovia”, festival cu caracter competițional, dedicat actorului de teatru. Șapte zile bătute pe […]
„Mi-am propus ca în zece ani să învăț patru limbi străine”
Actor al Teatrului „Nottara”, Răzvan Bănică s-a născut pe 29 aprilie 1992. A jucat în teatru, film și televiziune. În afară de spectacolele teatrului în care este angajat, actorul a putut […]
O viață la timpul trecut
Cu Amplexus sau Ultima îmbrățișare, spectacol montat la Teatrul „Elvira Godeanu“ din Târgu Jiu, Andrei Măjeri debutează pe scena românească și ca dramaturg. Dubla calitate, de autor și de regizor, […]
Interviu cu Nicu Mihoc
Nicu Mihoc, ești în primul an de directorat la Teatrul Național Târgu Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”. Ai fost actor aici, apoi director, apoi ai plecat și ai revenit. Ce s-a […]
Disco silent și fantasma de grup
Zgomot. Decibelii îți pătrund în măduvă. Lumina e slabă. Din când în când, valuri de fum. În jur, tineri cu căști pe urechi. Țipă. Nu se opresc din dans. Mișcare […]
Bobi Pricop sau nenumărate sunt căile de a face teatru (Portret)
New media, tehnologie, proiecții live, silent disco, holograme în teatru… Un teatru cu imagini spectaculoase, de secol XXI, decupate din vizualul de azi, cu lipici la publicul care umple sălile […]
Copii mari cu geniul crimei
Ritm îndrăcit, comedie neagră, actori ce explodează de energie şi talent în tot momentul, parodiind ca la carte, şi un final pe întuneric, care lasă publicul bujbe. Ce poate să […]