„12 Strong”. Lupte cu tancuri și cai

Print Friendly, PDF & Email
Cronică de film | Autor: Nicu Ilie | 16 aprilie 2018 |

12 Strong: The Declassified True Story of the Horse Soldiers (2018) / Cei 12 invincibili

Regia:
Nicolai Fuglsig

Scenariul:
Ted Tally și Peter Craig

Staruri:
Chris Hemsworth, Michael Shannon, Michael Peña, Navid Negahban

Durata:
2h 9min

Fac cei din Hollywood ce fac și oriunde filmează, oricucine - și oricum montează, tot film cu cowboy iese. Dacă despre filme ca „The Post” sau „The Florida Project“ încă se mai poate discuta, filmele de război și cele patriotice nu s-au desprins niciodată de epoca lui John Ford sau Robert Aldrich. Oarecum bizar, „12 Strong” nu e semnat de unul din vechii regizori „stripes and stars”, ci de un debutant, cetățean danez, fotograf de meserie, cu experiență doar în filmul documentar.

Subiectul e prima intervenție americană în Afganistan, mult timp secretă deoarece a premers declarației de război. Un detașament de 12 oameni ia parte, mai mult pentru a asigura suportul aerian, la campania unui lider local anti-taliban. Se doarme în peșteri, se călătorește călare, pe câmpul de luptă se ciocnesc tancuri și cavaleriști, M16 și M16 (cine nu știe povestea poate să vadă „Rambo 3”), lansatoare de grenade, lansatoare de rachete, mortiere și din nou șarjele călare. Cu mitralieră de asalt în loc de vechiul Colt.

Narativ, personajele sunt clare și bine conturate, acțiunea logică și bine susținută, ritmul alert. Un western de bună calitate. Imaginea e cea care aduce povestea în lumea contemporană: vag saturată, rece, umbroasă, ca în reportajele din Kosovo, unde Nicolai Fuglsig a fost fotoreporter de război. Acest nivel, al imaginii, este punctul forte al filmului: cadrele sunt ample, Hollywood-style, dar lipsite de profunzime, cețoase, prăfoase. Culoarea e scoasă aproape până la nivelul unui alb-negru. Scenele - scurte, intense, fără mișcare de cameră (excluzând vreo două trav-uri) contribuie la rigoarea clasicistă a filmului.

Scenariul este după un caz real, iar desecretizarea intempestivă a acestuia, complet neuzuală, s-a datorat tocmai spectaculozității situației în sine și asemănării ei cu western-urile. Chiar cpt. Williamson, comandantul detașamentului ODA 555, povestise situația folosindu-se de imagini din „The Man from Snowy River”. Dar mai e un clue: acest caz exemplifică într-un mod deosebit de simplu și de clar un concept despre care politicienii americani vorbesc de mai bine de un deceniu, acela de „amenințare asimetrică”. El semnifică mici entități militare și politice care își propun și reușesc să creeze amenințări reale pentru state hiperdezvoltate și hipertehnologizate. Cal contra tanc, cutter contra WTC și Pentagon - e o lume pe ale cărei margini nu mai există diferențe sensibile între uriaș și foarte mic, între avansat și rudimentar.