Fără armă în linia întâi / Hacksaw Ridge (2016)
Regia:
Mel Gibson
Scenariul:
Andrew Knight, Robert Schenkkan
Actori:
Andrew Garfield, Teresa Palmer, Sam Worthington, Hugo Weaving, Vince Vaughn
Durata: 2h 19min
Citind titlul filmului, probabil, primul lucru care îți vine în minte este cazul soldaților sovietici din defensiva Leningradului care erau trimiși câte doi-trei cu o singură pușcă, în ideea că al doilea și al treilea vor avea acces la armă după ce vor fi împușcați cei de dinaintea lor. În schimb, filmul lui Mel Gibson consacră un nou concept, acela de „obiector de conștiință” („conscientious objector”), persoană care, fără a se feri să ia parte la un război, refuză totuși să ucidă.
Filmul e bine construit (puțin prea clasic pentru o producție regizată de Mel Gibson). Are și umor, și romantism, iar fetele nu se vor simți neinvitate în sălile în care rulează filmul (nu degeaba e Vince Vaugn în distribuție). Lucru important pentru un film cu război: scene de luptă au logică, iar acest lucru face ca etalarea - deja obișnuită - a măruntaielor și bucăților de oameni morți să nu fie trivială. Sub aspectul luptelor, nu e nici „Soldatul Ryan”, nici „Scrisori din Iwo Jima”, dar preia și din unul, și din celălalt, iar rezultatul e minim bun. Însă luptele nu sunt decât punctul culminant al unui film care, de fapt, pune problema dacă războiul poate fi considerat o chestie atât de importantă încât vechea poruncă biblică - „să nu ucizi” - să poată fi trimisă în concediu.
ATENȚIE! SINOPSIS! Personajul principal, jucat de Andrew Garfield (ex- și viitor „Omul păianjen”), se inspiră din viața lui Desmond Doss, soldat american înrolat voluntar, dar care a refuzat să poarte armă, dorind să fie în linia întâi doar pentru a acorda, ca sanitar, primul-ajutor răniților și muribunzilor. Decizia sa de a nu se atinge de arme avea să îl ducă la un conflict deschis cu armata Statelor Unite, „război” pe care America (spre deosebire de Europa acelorași ani) a avut inteligența să îl piardă.
Despre film
Mediafax apud The Guardian:
Nominalizările la Globurile de Aur din acest an ies în evidență prin faptul că l-au readus pe Mel Gibson la masa principală de la Hollywood, un loc la care mulți credeau că nu va mai avea acces. Remarcile sale antisemite și dizgrația care a urmat par acum iertate, dacă nu uitate, iar filmul său de război "Hacksaw Ridge" a primit la categoria dramă nominalizări pentru cea mai bună regie, cel mai bun film și cel mai bun actor (Andrew Garfield). | Vezi nominalizările la Globurile de Aur |
Doinel Tronaru în Adevărul:
Problema e că viziunea lui Gibson asupra războiului rămâne în continuare una eroică, a unor indivizi care apără nişte valori superioare şi abstracte. Cu alte cuvinte, „Hacksaw Ridge“ este un film „despre război“, dar nu reuşeşte să fie şi un (eventual mare) film anti-războinic. În plus, filmul nu are niciun pic de înţelegere faţă de inamic, „japs“ fiind prezentaţi ca nişte ticăloşi care aruncă cu grenade păcălindu-te că se predau. Doar scena de seppuku a comandantului din final sugerează, dar prea fugar, că pur şi simplu japonezii ar fi putut funcţiona după un alt cod.
Citeste mai mult: adev.ro/og48fb
Daiana pe Pălărisme.ro:
Societatea este cea care ne-a orientat într-o anumită direcție și majoritatea tindem să ne conformăm normelor impuse într-o formă mai mult sau mai puțin directă. Cineva spunea însă, o idee care mi-a rămas încă în minte, că doar atunci când, deși ești tentat să te schimbi și să devii ca ceilalți, dar totuși nu renunți să fi tu însuți, și mă repet, doar atunci, ai șanse să schimbi ceva. În acest fel a reușit Desmond Doss să devină primul american, Conscientious Objector, având rol de medic și refuzând să poarte armă din cauza sau datorită credințelor și principiilor sale, care a câștigat Medalia de Onoare în urma Celui de-al II-lea Război Mondial. citește tot articolul
Ștefan în Times New Roman:
Dacă Andrew Garfield n-ar fi existat, el ar fi fost inventat pentru acest rol (n-am răbdare să gugălesc dacă a mai spus careva asta, deci îmi cer scuze anticipat dacă e așa). Pe lângă asemănarea fizică cu Doss cel real, lui Garfield îi reușește un portret care miroase a nominalizare la Oscar: credință, simplitate, modestie, candoare, un mod de a fi copilăros (dar nu infantil), curaj (fără fanatism), o trăire intensă (fără paroxisme). Banal spus: inspirațional. citește toată cronica
Teofil Stanciu în „Cu drezina”:
Din punct de vedere politic, interesant însă mi se pare faptul că, într-un context în care mulți creștini (nu doar americani) pledează fervent pentru dreptul de a purta armă, personajul lui Mel Gibson, Desmond Doss (jucat foarte convingător de Andrew Garfield) pe numele său, refuză inclusiv din motive religioase să poarte o armă tocmai în mijlocul războiului. citește tot articolul