CINE, CE, UNDE, CAND
Adrian Sârbu
proză
Pagina personală de FB
începând cu 2016
Adrian Sârbu a început publicarea pe facebook a unor docuficțiuni remarcabile, în forma unor proze scurte cu un conținut politic asumat. Calitatea narativă și spectaculozitatea unor texte a atras atenția și (FB fiind) aprecierea unui număr mare de oameni – nu doar a angajaților de la Pro, cum ar fi fost de așteptat.
Textele sale au teme politice clare, pornind adesea chiar de la întâmplări reale, binecunoscute. Alteori situațiile inițiale sunt generice, dar plauzibile. Tehnica folosită este întotdeauna aceea a reducerii la absurd, iar Adrian Sârbu se dovedește capabil să creeze și să gestioneze „lumi strâmbe ca reflexii ale lumii noastre” cu multă vervă și mult umor, să surprindă și să instrumenteze un esențial al caracterelor, să creeze imagini. Personajele politice portretizate/caricaturizate sunt și de la stânga, și de la dreapta, iar (de două ori) remarcabil este că scriitorul Sârbu nu este un subordonat docil al „mogulului” Adrian Sârbu, nu pare să țină cont de interesele (zis „meschine”) ale celui din urmă, de găștile și rivalitățile lui.
Probabil cel mai reușit text este „Aseară am fost în Cer”, unde este descrisă o întâlnire a lui Adrian Sârbu cu Ionel Brătianu și Eugen Carada într-un tren regal ce merge spre Apus, dialogul de politețe dintre cei trei prilejuind o comparație între o Românie parodică de azi și o Românie interbelică idealizată. LINK. Alte texte ce merită citite sunt Klaus în bucătărie, Live din frizerie cu Liviu și Live cu Traian. În parcare la Carfur.
Textele sunt însoțite de colaje foto adesea bine realizate și cu relativ umor, al căror autor este, pe semne, tot Adrian Sârbu.
Citate
Klaus în bucătărie
O voce l-a trezit pe Klaus Iohannis, când tocmai ațipise în dormitorul prezidențial de la Cotroceni.
- Hai să furăm niște slănină din podul bisericii!
Pofta nepoftită, venită din copilărie, de kaizer mâncat pe furiș, noaptea, l-a purtat către bucătăria cea nouă de la Cotroceni: avea ce-și dorea, undeva în frigider, într-o pungă de farmacie, bine închisă să nu miroasă a fum. De ce să fure, mai ales acum, în vremuri grele de anticorupție, dacă are?
La biserică se ducea, într-adevăr, în copilărie, trimis de mama sau vecina Gerda să aducă bucăți de șuncă afumată sau cârnat, lăsate în pod la uscat. Era înalt și ajungea cu cuțitul la tablele grele de slănină, spre mulțumirea familiei și a membrilor comunității.
Receptare critică
Pavel Șușară, tot pe FB:
Adrian Sarbu tot scrie in ultima vreme, cu o indemanare literara incontestabila, un fel de texte exorcizatoare in care nu stii la ce sa te opresti mai intai, la indulgenta duioasa fata de sine insusi ori la privirea cruda si incriminatoare pe care o arunca spre lumea de afara, pardon de expresie, si uneori chiar spre lumea de dincolo. Purtatorul de cuvant al fsn-ul, de un cinism fara margini in momentul acela de cadere generala in inocenta, papusarul rapace al pro tv-ului, care a coborat nivelul mesajului public pana la colapsul etic, promotorul Vacantei mari si descopetitorul manelei ca expresie maxima a ethosului romanesc, pare a descoperi acum, subit, printr-un acces de iluminare, faptul ca viata publica si gesticulatia noastra sociala ar trebui sa aiba macar un sistem de norme daca nu o morala propriu-zisa, si, surpriza, nu se vede nimic!