Cu niște glume groaznice se deschide spectacolul de la Reactor de Creație și Experiment, Wonders of Transylvania, de Alexa Băcanu, regia Martin Boroș, despre relațiile interetnice dintre români și maghiari. De fapt, proiectul s-a materializat prin două coproducții pe aceeași temă, prima fiind Dincolo de ora de aur de Ovidiu Cioclov, în regia lui Ovidiu Caița. Două spectacole, două perspective: a unui regizor român și a unui regizor invitat din Ungaria.

Echipa și-a propus ca fiecare scenă să aibă o estetică diferită în acest fals documentar, de fapt, un mockumentary /ˌmɒk.jəˈmen.tr.i/, o parodie prezentată ca un documentar, în care aproape totul este ficțiune. Dar redată cu mijloacele documentarului: jurnale video, realism, interviuri cu actorii. Ba apar chiar și observațiile cameramanului. De ce spun că „aproape totul” este ficțiune? Pentru că spectacolul este produs de un teatru independent, Reductor, foarte asemănător cu Reactorul din Cluj, prilej pentru numeroase autoironii. Iar proiectul este finanțat prin granturi europene, exact ca spectacolul despre care vorbim. Mai mult, textul folosește multe dintre istoriile povestite de actori despre diferitele lor experiențe interetnice.

La un moment dat, în spectacol, regizoarea venită din Ungaria le propune actorilor să rezume istoria Transilvaniei, cu ajutorul unor obiecte, în nu mai mult cinci minute. Prin faptul că are ludic, umor și vervă, dar și pentru că se bazează pe improvizațiile actorilor, scena aceasta a devenit preferata lor. Cum a început totul ne spune chiar autoarea, Alexa Băcanu.

Autoarea mărturisește că și-a dorit să investigheze mentalitatea minoritară, a celor ce nu fac parte din categoria privilegiată. Dar nici cea a majoritarilor nu lipsește. Fac și eu o mărturisire: când am transcris interviurile cu membrii echipei, Inteligența Artificială m-a sfătuit să fiu atentă: este un subiect sensibil, care trebuie tratat cu delicatețe. În spectacol, toți participanții la proiect, fie că sunt români, fie că sunt maghiari, vorbesc cu prudență, având grijă să nu dea naștere la tensiuni. Până la un moment dat.