Cosmin Borza despre Doris Mironescu și noua istorie literară

Cultura

1 / 2017

Doris Mironescu | Un secol al memoriei

Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică
Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
2016

| Despre |
| Doris Mironescu | Cosmin Borza

carte | cronica | critica |

Ruina istoriei, temelia literaturii | Cosmin Borza | în Cultura, 1 / 2017
Cosmin Borza | Doris Mironescu alege să definească literatura ca „mediu al constituirii, circulației și mutațiilor memoriei culturale”, acordând autorilor români de secol XIX șansa de a fi receptați prin grile analitice de obicei încuviințate doar celor exponențiali pentru veacul următor. Prin urmare, calitatea de creatori literari o dobândesc – în viziunea tânărului critic și universitar ieșean – doar scriitorii „moderni”, capabili să se raporteze lucid, critic, problematizant, la identitatea comunitară a vremii lor (presupusă a fi „naturală”, în fapt un construct „oficial”, manipulat și manipulabil ideologic-politic). Structuri ambivalente, „amfibie”, acești scriitori codifică „tensiunile culturale și identitare ale epocii” (...). Autorul „Amintirilor din copilărie”, citit până astăzi prin medierea memorabilei caracterizări călinesciene – „poporul român însuși, surprins într-un moment de genială expansiune” –, este redefinit prin reliefarea ingenioasă a strategiilor de figurare a publicului receptor avut în vedere („cititorul încifrat în text”). Rezultă un Creangă „poporan” într-un sens complet inedit, anume un scriitor care își cultivă deodată autohtonismul și „universalitatea” în răspăr față de „canonul retoric al literaturii patriotice, introducând în el ironia, aluzia, eufemismul, reticența”.
Cosmin Borza despre Doris Mironescu și noua istorie literară | | Citește mai departe | Cuvinte cheie: | |
| Alte recomandări din presa culturală
|