Cele trei părți ale materialului sunt:
- Forfecarea Est-Vest, în „Cultura” nr. 7 (551), paginile 14-15
Materialul cuprinde o prezentare generală a fenomenului și condițiile în care, în cultura română, Est a ajuns să însemne înapoiere, iar Vest progres. Atașat materialului, un amplu decupaj din comentariul lui Titu Maiorescu „În contradirecției de azi în cultura română” în care, la 1868, criticul junismist expunea teoria formelor fără fond și făcea o descriere a disfuncțiilor culturale și socio-culturale din Principate, perfect actuală și în 2016. - Modernitate și reziliență în România modernă, în „Cultura” nr. 8 (552), paginile 10-11
În cuprins: Modernismul, un concept cu propriul plan de acțiune; Modernitatea tendențială (un concept propus de Constantin Schifirneț în continuarea teorie maioresciene a formelor fără fond); Reziliența – ca răspuns al populației needucate la valurile nesfârșite de „modernizare” a României. - Migrația ideilor și migrația populației, în „Cultura” nr. 9 (553), paginile 6-7
În cuprins: Avancronica statului modern (contextul demografic și economic în care Bucureștiul a devenit, în secolele 17-18, cel mai important oraș din regiune, cu o populație cosmopolită ce a dus la apariția și propagarea ideilor din spectrul modernității); Salvarea satului la bloc (un studiu social privind condițiile de locuire la începutul anilor 1990, după ce efortul de industrializare amestecase populațiile și valorile urbane și rurale, creând nu o sinteză, ci un colaps axiologic); Sociologia maselor și sociologia rețelelor (noile modele de analiză socială prin rețelele locale și rețelele globale în care sunt prinși indivizii, ca posibil răspuns al faptului că populațiile periferice preferă modele culturale balcanice, iar elitele intelectuale și economice pe cele de tip global).