„Radu Afrim. Țesuturile fragilității”

Joi, 15 decembrie 2016, ora 18.30, Muzeul Suțu

Conferință susținută de
Cristina Rusiecki

 
Conferința este prilejuită de apariția în limba engleză a volumului Radu Afrim. The Fabric of Fragility, un proiect al Asociației ENTHEOS, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Volumul a apărut în noiembrie 2016 în traducerea lui Samuel W. Onn și Eugen Wohl. Prefața Radu Afrim, To Be Continued... este semnată de Dieter Topp, președintele Fundației germane KulturForum Europa, iar postfața, The Book of a Dissidence, de Cristiana Gavrilă.

„Ăsta nu e teatru! Ce a făcut după Trei surori de Cehov e curată blasfemie.”
„Are Afrim premieră la Brăila. Unde găsim niște autobuze în care să încăpem toți?”

Sunt cei doi poli între care s-a structurat receptarea operei lui Radu Afrim. Negat cu ferocitate la începutul carierei de criticii cu autoritate, a reprezentat, pentru cel puțin un deceniu, „copilul teribil” al teatrului românesc.

A montat aproape numai autori contemporani. A spulberat structura tradițională a scenei noastre de i-au mers fulgii. A stârnit complicitatea publicului aducând în prim-plan o vajnică suită de marginali – ce-i drept –, cam într-o dungă, toți sensibili și omenoși, care trăiesc după reguli proprii. I-a înconjurat de giumbușlucuri și de mult antren.

Ce l-a făcut pe Radu Afrim atât de controversat? Ce a adus nou? Dar, mai ales, ce l-a făcut atât de iubit de către publicul tânăr și de către criticii de vârsta lui? La aceste întrebări încearcă să răspundă conferința Radu Afrim. Țesuturile fragilității de joi 15 decembrie, ora 18.30, de la Muzeul Suțu. Criticul de teatru Cristina Rusiecki va aduce în atenția auditoriului mecanismele creației care l-au făcut pentru mulți regizorul preferat. Invitații săi vor fi actori care au jucat în spectacolele lui Radu Afrim: Rodica Mandache, Mihaela Trofimov, Liviu Pintileasa. Și, desigur, Radu Afrim.

Poster pentru spectacolul Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o cândva în fosta Uniune Sovietică, Teatrul Național Cluj-Napoca.

Mălina Manovici și Colin Buzoianu în Boala familiei M, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara.

Colin Buzoianu, Victor Manovici și Claudia Ieremia în Boala familiei M, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara.

Ovidiu Crișan și Cristian Rigman în Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o cândva în fosta Uniune Sovietică, Teatrul Național Cluj-Napoca.

Coca Bloos și Cezar Antal în Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ.

Fatma Mohamed și David Kozma în David’s Boutique, Teatrul „Andrei Mureşanu”, Sf. Gheorghe.

Cristina Rusiecki este critic de teatru și jurnalist cultural. Absolventă a Facultății de Litere și a Facultății de Teatrologie, își ia doctoratul cu o teză despre „Teatrul cruzimii” și spectacolele românești ale ultimului deceniu.

Și-a început cariera de jurnalist cultural la Pro Tv, devenind producător al emisiunilor Salonul muzical Acasă cu Iosif Sava, Millenium și Proezia. La Eminescu. Din 2001 scrie cronică de teatru, având rubrici, pe parcursul timpului, în revistele Cuvîntul, Observator cultural, Adevărul literar şi artistic, Time Out, artactmagazine.ro, Cultura. În 2016, înființează, împreună cu trei colegi, platforma culturală online B-Critic.ro. Cristina Rusiecki preferă genul de critică empatică. De la începutul carierei, și-a făcut un crez din a descoperi tinerele talente și a atrage atenția asupra lor.

Este selecționer pentru două festivaluri de teatru independent și a participat în numeroase jurii.

În 2012, publică volumul Radu Afrim. Țesuturile fragilității, Editura Tracus Arte, București, iar în 2013, volumul Despre dictatori și alți demoni. Iulius Caesar. Jurnal de repetiții, Editura ATENT, Teatrul Național Timișoara.

A colaborat prin diferite studii la volume colective: este autoarea capitolului Teatrul Maghiar de Stat din Cluj din volumul colectiv Teatrul românesc contemporan apărut în limba germană, Editura Frank & Timme, Berlin, 2010 și a capitolelor Alexander Hausvater – Shakespeare. Radiografia puterii și Bocsardi Laszlo – Shakespeare sau despre poezia iraționalului din volumul colectiv Lecția de Shakespeare, conceput și coordonat de Cristiana Gavrilă, Asociația Teatrului Național „I.L. Caragiale”, 2014. În 2015, semnează studiul de caz Cum am ajuns la Cockoși și capitolul dedicat regizoarei Carmen Lidia Vidu, „Niciodată nu mă întreb ce a vrut să spună autorul”, din volumul colectiv bilingv Tânărul artist de teatru. Istorii românești recente/ The Young Theatre Artist. Recent Romanian Histories. În 2016, scrie capitolul Cristi Juncu, gingășie de la zero… la infinit din volumul bilingv Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, ultimele două coordonate de Oltița Cîntec și publicate la Editura Timpul.