Adrian Ghenie este un actor experimentat pe piaţa de artă. A avut abilitatea de a înţelege jocul şi de a răspunde task-urilor impuse de acesta. Lucrările lui au fost expuse de galerii importante din Europa şi din Statele Unite şi, de câţiva ani, în casele de licitaţii preţul unei lucrări semnate de el înregistează creşteri uluitoare – de patru sau de zece ori mai mult – între valoarea de pornire şi cea de adjudecare.
De la câteva zeci de mii la câteva sute mii de euro pe piaţa primară
Pictează mult şi vinde mult. La prima vânzare – cea din piaţa primară, din galerie – preţurile sunt de câteva sute de euro. O expoziţie personală organizată la galeria Pace din New York în 2013 îi aducea lui Ghenie o vânzare mai mult decât spectaculoasă: 350.000 de dolari pentru „Persian Miniature“, o lucrare a, un ulei pe panza supradimensiont (300 cm x 290 cm), a fost realizata de aupe care artistul o realizase cu câteva luni înainte de expoziţie. Potrivit informaţiilor furnizate atunci de oficialii de la Pace, expoziţia includea treisprezece lucrări ale artistului şi toate au fost vândute la preturi cuprinse între 42.000 şi 350.000 de dolari.
Şi câteva milioane pe piaţa secundară
Una dintre lucrările din expoziţia de acum trei ani de la Peace New York a intrat, în mai anul acesta, în licitaţie la Sotheby’s cu o evaluare de 200.000 – 300.000 de dolari şi s-a vândut cu 2,5 milioane. Alte vânzări la preţuri spectaculos de mari, numai anul acesta: 4 milioane în februarie, la Sotheby’s, pentru The Sunflowers in 1937, o lucrare datată 2014. 8 milioane de euro în octombrie, la Christie’s Londra, pentru Nickelodeon, lucrare realizată în 2008.
Maxim 12.500 de euro pentru artist la fiecare revânzare
O formare a veniturilor lui Adrian Ghenie în cele două tipuri de tranzacţii, prima vânzare pe piaţa primară şi revânzarea pe piaţa secundară, este explicată în felul următor de Cristian Neagoe, un apropiat al artistului:
“Procesul e următorul:
1. Artistul creează o lucrare.
2. Lucrarea e vândută direct de artist sau de galeristul său. Banii sunt de obicei împărțiți 50%-50% între artist și galerist.
3. Cumpărătorul o ia fie pentru plăcerea personală, fie pentru a o vinde mai departe profitabil când cota artistului a crescut suficient.
4. Aici ajungem la Piața Secundară de Artă. Ce-i aia piață secundară? E locul unde se fac tranzacții cu lucrări care au fost vândute cel puțin o dată…”
Continuare pe monitorulcj.ro
Sursa foto: monitorulcj.ro
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.