Când ați fost ultima oară la o expoziție de artă? Când ați fost ultima oară pe un șantier? Dar, mai ales: când ați fost ultima oară la o expoziție de artă organizată pe un șantier? Și dacă ați fost, era noapte?
La întrebările de mai sus – copy-paste din postarea de pe FB a Muzeului de Artă Recentă – aş adăuga încă una: Când aţi mai fost invitaţi aşa la un muzeu? Retorică fiind, întrebarea are un răspuns. La care, însă, o să revin abia la final, ca să nu stric prin cinismul lui frumuseţea invitaţiei pe care Muzeul de Artă Recentă o lansează.
Revenind la anunţul MARe:
"Vă invităm la o vizită nocturnă pe șantierul primului muzeu privat de artă din România, construit special în acest scop: acela de a fi muzeu de artă! Ca orice construcție (sau proiect) care se respectă, MARe are fundații solide. A început de jos, cum se cuvine. Cu baza. Cu subsolul. Unde vă și așteptăm la o expoziție extrem de dispusă la interpretări.
Veți fi, practic, primii vizitatori ai unui muzeu care își propune să se deschidă oficial abia în a doua jumătate a anului viitor (2017). Veți intra ”azi” într-un muzeu de ”mâine”. La ceas de taină și în faptul nopții. Noaptea începe la ora 21.00.
Veți primi și căști de protecție, dacă veți fi printre primii 300 de vizitatori. Nu din pricina șantierului: acela este securizat.
Dar uneori, măcar uneori, arta poate fi contondentă. Cu atât mai mult cu cât e Mai-Mult-Ca-Abstractul.
Vă așteptăm Vineri seara, ora 21:00, la sediul Muzeului de Artă Recentă (MARe), din Bulevardul Primăverii nr. 15 sector 1, București. Curatorul expoziției: Erwin Kessler.
Intrarea este liberă"
MARe, un muzeu de artă funcţional cel mai probabil începând cu anul viitor, propune un preview cu o expoziție de o noapte, prezentată pe şantierul propriei construcţii. E un gest viu şi curajos – puţin spre deloc asumat de ceea ce în mod obişnuit numim “muzeu din România” – şi pare să anunţe o stare de spirit şi un mod de acţiune. Un pariu făcut cu percepţia încă destul de răspândită la nivel de public că muzeul este un spaţiu auster, lipsit de flexibilitate, centrat pe o cultură statică şi, în orice caz, foarte îndepărtat de ceea ce înseamnă acţiuni şi preocupări cotidiene. O schimbare de paradigmă care înlocuieşte formula în care dintr-un depozit de obiecte plus o comunicare despre ele ar trebui să rezulte un public cu formula în care dintr-un contact cu publicul plus un depozit de obiecte rezultă un proces cultural. Şi acum, un răspuns la întrebarea retorică de la începutul materialului. Frecvența vizitării muzeelor de către publicul bucureștean în 2014, potrivit http://www.culturadata.ro: niciodata - 55%, non-răspuns – 25%, o dată – 9%, de 2 ori – 7%, de mai multe ori - 4%.
Mai-Mult-Ca-Abstractul, aventura de o noapte
Lista MARe pentru noaptea de 30 septembrie, ca parte în programul Noaptea Albă a Galeriilor este impresionantă. De la Ion Bitzan, Diet Sayler şi Paul Gherasim, la clujeanul Maxim Liulca, un tânăr ale cărui lucrări bazate pe elemente de tradiţional şi cultură pop se vând în Paris la Casa Tajan, sau la nonconformistul Teodor Graur care recuperează obiecte din cotidian pentru a le salva şi a face din ele concept şi speculaţie culturală, continuând cu Gili Mocanu, Anca Mureşan şi Florin Ciulache.
Cine, ce, unde, când
MARe / Muzeul de Artă Recentă
Vineri, 30 septembrie 2016, ora 21
Bulevardul Primăverii, Nr. 15
MAMUCA (Mai-Mult-Ca-Abstractul) este o expoziție asumată, declarativă. Grăbită dar concisă, o aventură de o noapte, intensă, capabilă să te consume. Nu se va lăsa ușor uitată, am zice că dimpotrivă. Un proiect cât se poate de finit, dar de efemer, găzduit de un proiect în construcție, dar de (foarte lungă) durată.
Veți vedea 25 de lucrări, semnate de 25 de artiști, de la Diet Sayler la Constantin Petrașchievici și de la Miklos Onucsan la Paul Gherasim. Veți afla catalogul expoziției în care veți găsi un altfel de critică (sau poate chiar o anti-critică) semnată de oameni de care vă loviți (sau mai degrabă nu) pe la vernisaje sau pe la cursuri de artă. Veți veni, veți vedea și veți... vorbi. Dar mai întâi, veniți! Nimic abstract în toate astea. Nimic abstract nici în pereții din beton, în structura aparent indefinită care va fi deasupra spațiului de expunere. Nimic abstract în munca de curator, în selectarea lucrărilor și a artiștilor, în grafica aleasă pentru catalog, în munca de redactare a textelor. (Din comunicatul MARe)
Teodor Graur, din expozitii, (c)revistacultura.ro, courtesy of the author
Maxim Liulca, „Fara titlu”, adjudecat Tajan Paris, 2013, (c)tajan.com
Florin Ciulache, Turn off (c)wikipainting
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.