Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite) – linia subţire şi neliniştitoare

Print Friendly, PDF & Email
Arte | Autor: Carmen Corbu | 1 octombrie 2016 |

Populat până acum ceva vreme cu cetăţeni şi oameni ai muncii, în prezent cu pietoni,  clienţi sau public, teritoriul urban îşi caută locuitorii, oamenii care îl configurează cultural. Dacă e într-un fel sau altul, dacă ne place sau nu ne place, el e rezultatul acţiunilor noastre.  Aşa cum o descrie şi identitatea grafică şi designul expoziţional, “Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)”  are peste tot linii subţiri, neliniştitoare prin fragilitatea lor: între individual şi civic, între trecut şi prezent, între propunere şi opunere. Spaţiul, un spaţiu industrial reconvertit, amplu, cu toată respiraţia necesară.

“Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)” e un asamblaj de comentarii vizuale, un reportaj cu o accentuată componentă de research, dar şi cu o alta de expresie situată în apropierea nevrozei postmoderniste. “Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)” propune o omogenizare a  activismului cultural ca formă de artă şi a artei ca formă de activism social. Mai mult cercetare şi mai puţin expresie, chiar şi atunci când operează cu elementele simbolice ale artei, proiectul vorbeşte despre negocierea permanentă între experienţe anterioare şi istorii sociale consumate şi ireversibile şi actualele aspiraţii estetice şi proiecţii de rol şi de status.

“Acum trec pe lângă clădire şi clădirea asta nu-mi spune nimic” / “Eram un colectiv de excepţie, da, pot să spun, un colectiv foarte bun de vitrinieri” – replicile din filmul care rulează pe monitorul din sală, rostite de angajatul  “magazinului universal” al perioadei  comuniste, în timp pe fundal curg când fotografii de arhivă cu “raioanele” comerţului socialist, când imagini ale urbanismului recent. Un proiector afişează imagini ale spaţiilor publice cu focus pe componenta cultural-urbană,  repere ale unui cotidian cu o încărcătură estetică subiectivă, într-un discurs despre fluiditatea condiţiei şi a relevanţei. Sunt, în total, patru studii de caz realizate de studioBASAR, Matei Bejenaru, Nicu Ilfoveanu și Șerban Savu.

serban-savu

“În economia expoziției, întâmplările, experiențele subiective, imaginile sau obiectele de arhitectură devin stimuli pentru o reflecție mai amplă asupra vieții orașului, asupra contestărilor și provocărilor trăite de spațiul cotidian, asupra istoriilor nespuse și neștiute. Expunând traseele alternative ale unui proces urban, „Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)” invită în cele din urmă privitorul să-i citească faptele ca pe un complement afectiv adus istoriei sociale și culturale recente.” (continuarea pe salonuldeproiecte.ro)

Cine, ce, unde, când

Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)
21 septembrie – 30 octombrie, 2016
Curator: Alina Șerban
Design expozițional: skaarchitects
Identitate grafică: Radu Manelici
Artiști: studioBASAR, Matei Bejenaru, Nicu Ilfoveanu, Șerban Savu
Salonul de proiecte 
Tipografia Universul, Corpul B, etaj 1, Ion Brezoianu 23 – 25
Joi – Duminică / 15.00 – 19.00

salonul-de-proiecte

salonul-de-proiecte-fbsursa foto: facebook/salonuldeproiecte

Expoziția este organizată de Asociația Salonul de proiecte și face parte din proiectul „Construind socialul: artă și arhitectură”.

Un interviu cu Alexandra Croitoru (fondatoare, alături de Magda Radu, a Salonului de Proiecte) realizat de Valentina Iancu în Revista Arta

V.I. Proiectele Salonului  au acoperit în general practici artistice ancorate în social, acei artiști care de multe ori nu-și găsesc locul în galerii comerciale.  Este un statement asumat al spațiului? 
A.C. Interesul nostru pentru practicile care pun în discuție problematici sociale este unul cu siguranță asumat de la început. Mai mult, interesul acesta nu a însemnat doar prezentarea unor lucrări deja existente, ci producția de noi proiecte.
continuarea pe revistaarta.ro