Pentru 34% dintre locuitorii României, "Crimă şi pedeapsă" este doar una dintre ştirile de ora 5. 
Pentru majoritate românilor "Traviata" şi "Rigoletto" sunt mâncăruri cu specific italian. 
Pentru 82% dintre români, sala de lectură este mai înspăimântătoare decât sala de aşteptare.

 

Două texte scrise de Virgil Ştefan Niţulescu şi Carmen Corbu pentru Revista Cultura, despre relaţia publicului cu produsele artistice şi culturale. Punctul de pornire: ultimele date statistice oferite de "Barometrul de consum cultural", publicaţia anuală editată de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (culturadata.ro).

Barometrul a apărut chiar pe finalul campaniei de strângere de fonduri pentru achiziţionarea "Cuminţeniei pământului", o campanie în legătură cu care autorităţile se declară mulţumite, dar care nu a înregistrat decât  76.179 de sms-uri cu o valoare de 2 euro fiecare, în condiţiile în care statul român viza colectarea a 6 milioane de euro. Dincolo de rolul ei în strângerea sumei necesare cumpărării operei lui Brâncuşi, campania s-a constituit şi într-un experiment social menit să măsoare relaţia activă a publicului cu arta. Iar, la final, s-a dovedit că rezultatele confirmă statisticile din Barometru: anume că această relaţie este sublimă.
Potrivit Barometrului, la gradul de familiarizare a publicului cu arta vizuală contemporană şi cu autorii circumscrişi domeniului, lucrurile stau în felul următor: rugaţi să identifice un artist vizual contemporan din România, doar 11,1% dintre respondenţii la nivel naţional au oferit un răspuns pozitiv. Datele exacte furnizate de cercetare sunt următoarele: “O majoritate covârşitoare (78,7%) nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare, iar restul au oferit nume de interpreţi de muzică (5,1%), actori de cinema (2,4%) sau alţii / altele (2,7%)”.

 

 

În 2015 s-au împlinit 10 ani de când Barometrul măsoară nivelul de consum cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip la nivel național, construit pe modele europene similare.

Barometrul de Consum Cultural prezintă statistici la zi despre sectoarele culturale și creative, ia pulsul vitalității culturale în spațiul public și spațiul domestic, identifică profiluri de consumatori / vizitatori / audiențe și oferă informații esențiale pentru proiectele de dezvoltare locală prin cultură.

Din prezentarea de la culturadata.ro

Stimați consumatori, e ora deschiderii!

Nu trebuie uitat că interesul – cel puțin, în mediul urban – pentru activitățile muzeale și expoziționale este dat, mai ales, în cazul tinerilor, și de participarea la evenimente care au un pregnant caracter de socializare, cum sunt Noaptea Europeană a Muzeelor sau, mai recent, Noaptea Albă a Galeriilor. Cu alte cuvinte, faptul că o familie de tineri aflați în pragul trecerii în cel de-al patrulea deceniu de viață ajunge o dată într-un an să viziteze unul sau mai multe muzee nu înseamnă că acesta este un obicei, ci, mai degrabă, o excepție. (Virgil Ştefan Niţulescu, în Revista Cultura)

 

3 milioane de români în relaţie activă cu arta şi cu muzeele. Şi nu-i găsim

Deşi în lunile cât a durat campania s-au spus multe, cel mai frumos au tăcut muzeele. Ele ar fi fost cele în măsură să mute accentul de pe „proprietatea asupra artei” pe „contactul cu arta”. Fără discursul lor, asigurarea de pe site-ul campaniei, cum că, odată achiziţionată, opera „va fi redată circuitului muzeal și va putea fi admirată” rămâne un ceva gol, lipsit de sens, o expresie a inutilităţii numai bună să ţină la distanţă orice investiţie financiară şi afectivă. Şi să vorbeşti despre împroprietărire şi nu despre apropriere, este ca şi cum, donând pentru achiziţia „Cuminţeniei”, ai cumpăra teren pe lună. (Carmen Corbu, în Revista Cultura)

Practici de vizitare şi profilul publicului

Pentru a avea constant vizitatori și numărul lor să fie în creștere, este necesar ca muzeul să le ofere ocazia unei experienţe pe placul lor, care să îi satisfacă. (…) Vizitatorul nu va veni decât dacă conştientizează faptul că muzeul îi oferă o valoare în concordanţă cu interesele sale, cu nevoile și dorinţele pe care le are. Screven (…)consideră că muzeele pot supravieţui tendinţelor din lumea actuală și concurenţei crescute dacă se adaptează și oferă programe atractive… (Bogdan Pălici, Barometrul de consum cultural 2014, p.144, culturadata.ro

pages-2014