Frații Ianaki și Milton Manakia reprezintă nume cunoscute pentru orice pasionat de antropologie, de fotografie și chiar de film documentar. Născuți într-o familie de aromâni, în 1878, respectiv 1882, într-un sat de pe înălțimile Munților Pindului, Avdela, pe vremea aceea aflat în Imperiul Otoman, azi în Grecia, cei doi frați au lăsat moștenire un număr mare de fotografii cu potențial documentar pentru viața comunităților pe care le-au investigat. Dar performanța lor nu se reduce numai la contribuția foto, căci frații Ianaki au realizat, în Balcani, chiar și un film documentar, la numai un deceniu după prima producție cinematografică din istoria omenirii, datorată fraților Lumière. Cei doi Manakia și-au câștigat existența din fotografie, călătorind prin sate. Au făcut portretele unor oameni obișnuiți, au fotografiat evenimente de familie, nunți, înmormântări, dar și importante momente politice, cum a fost vizita sultanului la Bitola, care devine subiect de film.

Țara noastră are o legătură importantă cu Ianaki și Milton Manakia. În 1906, cei doi sunt invitați să participe la Expoziția Generală Română. Cu această ocazie, primesc titlul de fotografi ai Curții Regale a României. Muzeul de Artă Națională achiziționează fotografii ale lor cu portrete de aromâni și localitățile în care aceștia trăiesc în Munții Pindului. La București, frații Manakia vor asista, pentru prima dată, la o proiecție de film. Devin, astfel, interesați de descoperirile cinematografice ale fraților Lumière, moment decisiv în cariera lor. În 1921, vor deschide primul cinematograf la Bitolia (azi, în Macedonia de Nord).

Astăzi, fondul de fotografii al fraților Manakia se găsește la Muzeul Național al Țăranului Român. Acolo l-a descoperit antropologul vizual Cătălin D. Constantin, conf. univ. dr. la Facultatea de Litere din Universitatea București, cunoscut pentru volumele sale de rafinament grafic, printre care Ferestre din București și poveștile lor (Ed. Peter Pan, 2015) și Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor (Ed. Peter Pan, 2017), volum care s-a bucurat și de o ediție publicată în Marea Britanie, în limba engleză. Dar autorul este cunoscut mai ales pentru expoziția de fotografii din dronă, Piețe din Europa și istoriile lor, itinerată de zeci de ori în diferite orașe europene.

Interesat de viața comunităților de aromâni și stimulat de descoperirea fotografiilor din fondul Manakia de la M.Ț.R., Cătălin D. Constantin începe un proiect de anvergură căruia îi dedică ani întregi de cercetare. I se alătură în acest demers și prietenul său american, Dan Bora, inginer de sunet în Ansamblul Philip Glass, pe care talentul și competențele l-au recomandat să lucreze cu numeroase personalități, ca Laurie Anderson sau Marina Abramovic. Proiectul lor pare ambițios aproape dincolo de limita rezonabilului. Cei doi își propun să caute locurile surprinse de frații Manakia și să le fotografieze așa cum arată astăzi (unele nu foarte diferit de atunci) exact cu aceleași încadraturi. Străbat Grecia în lung și în lat și țările vecine pentru a recunoaște, pe baza setului de fotografii disponibile, spațiile în care acestea au fost realizate. Și, cu ocazia aceasta, proiectul lor antropologic se îmbogățește, căci intră în legătură cu nenumărați descendenți ai celor din personajele fotografiate de frații Manakia. Sau cu prietenii lor. Antropologul Cătălin D. Constantin cercetează viața din timpul comunităților de aromâni surprinse de frații Manakia și liniile de continuitate existente până azi. O istorie comparativă pe care o reproduce vizual, prin fotografii de actualitate, și pe care o documentează prin catalogul Dincolo de ieri. Călătorie antropologică în Balcani pe urmele fraților Manakia la 1900, o nouă bijuterie grafică.

Încheiat în 2025, proiectul, organizat sub egida Editurii Peter Pan și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, prinde formă într-un lanț de expoziții itinerante în Grecia, Republica Macedonia de Nord, Albania, Turcia și, bineînțeles, România. Expoziția etalează, în oglindă, reproduceri după fotografiile frațiilor Manakia și corespondentul lor de azi surprins în fotografiile lui Cătălin D. Constantin. Ce s-a schimbat de atunci între lumea transhumanței documentate de cei doi aromâni și realitățile pe care peisajele Balcanilor le oferă astăzi? Ce s-a păstrat? Cum poate fi surprins spiritul comunitar în niște fotografii care datează de o sută de ani și cum pot fi surprinse reverberațiile sale în lumea noastră? La interogații de acest fel răspund diferitele variante ale fotografiilor din portofoliul lui Cătălin D. Constantin.

Nu simpla refacere cu aceeași încadrare a fotografiilor de acum un veac m-a interesat. Aceasta a fost mai mult o cale de a intra în comunitățile izolate din Balcani, de a vedea felul lor de viață. Cel de azi, nu cel de ieri. Tocmai de aceea, titlul pe care l-am dat la un moment dat acestui proiect de antropologie vizuală e Dincolo de ieri. Cât de mult s-a schimbat lumea vlahilor și, în general, cât de mult s-au schimbat Balcanii în ultima sută de ani? Aceasta e întrebarea care mă preocupă. Fotografia s-a dovedit un instrument de cercetare de teren deosebit de util, un drum către concluzii care țintesc la înțelegerea felului în care se transformă în timp lumile mici și comunitățile izolate sub tăvălugul istoriei. (Cătălin D. Constantin)

Prima ieșire la public a expoziției a avut loc la Pinacoteca Averoff din Mețovo, oraș din Munții Pindului, în nord-vestul Greciei, cu o populație majoritar aromână, unul dintre centrele culturale ale acestei comunități. Fondată de Evangelos Averoff, Pinacoteca este considerată a doua ca valoare după Galeria Națională din Atena. La vernisaj, expoziția a fost prezentată de Cristina Rusiecki, care a subliniat spiritul comunitar ce poate fi surprins în fotografii, demnitatea și determinarea de pe fețele personajelor și poveștile care pot fi imaginate în spatele lor. Autorul, Cătălin D. Constantin, și-a argumentat demersul și a promis un tur explicativ în care, prin poveștile strămoșilor, a interacționat cu locuitorii din Mețovo. Prezentarea a fost continuată de primărița orașului, doamna Maria-Cristina Averoff, sub privirea mamei sale, doamna Elena Averoff- Hrisoveloni, născută la București. O poveste de familie s-ar putea spune, doar că o familie renumită, cu o contribuție importantă în comunitate, câtă vreme strămoșul lor a finanțat Jocurile Olimpice moderne și construcția Politehnicii din Atena. De altfel, evenimentul de la Pinacoteca din Mețovo a fost co-organizat de Fundația Tositza-Averoff (stabilit în Elveția, aromânul Tositua avea să-și lase întreaga avere comunității din Metsovo). Vernisajul s-a încheiat cu alocuțiunea directoarei Fundației Averoff din Atena, doamna Tatiana Averoff.

Traseul expoziției a continuat la Centrul Cultural „Dimitris Hatzis”din Ioannina, fost abator al cetății, azi devenit galerie de artă, unde a fost prezentată de Maria Vlachou, coordonator al proiectelor culturale de la Municipalitatea Ioannina. De ce opțiunea imediat următoare a fost Ioannina? Pentru că acesta este locul în care frații Manakia și-au deschis primul lor studio foto, pe care îl vor muta apoi în Monastir, azi Bitola din Republica Macedonia de Nord.

Ultima oprire a turului balcanic a fost la Universitatea Fan S. Noli din Corcea, Albania, al cărei rector, Lorenc Economi, se trage dintr-o veche familie de aromâni din Moscopole. De altfel, și decana Facultății de Litere, Jonela Spaho face parte tot din comunitatea aromână. Era firesc ca acestea să salute expoziția la deschidere. Li s-au alăturat în alocuțiuni Daniela Stoica, director al Centrul Cultural din Corcea și Costin-Adrian Ionescu, ministru consilier de la Ambasada României.

În sfârșit, era firesc ca și publicul din România să ia contact cu expoziția Dincolo de ieri. Călătorie antropologică în Balcani pe urmele fraților Manakia la 1900, cum, de altfel, era firesc ca evenimentul să aibă loc la Muzeul Țăranului Român, unde se găsește fondul de fotografii al fraților Manakia. Un public curios a urmărit prezentările oferite de Evaggelia Grammatika, ambasadoarea Greciei în România, Nadia Tunsu, coordonatoare de proiecte la Agenția Universitară a Francofoniei, Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român și, bineînțeles, autorul, Cătălin D. Constantin.

Aceasta a fost prima fază a proiectului inițiat de Editura Peter Pan și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Român. Următorul periplu al expoziției se va derula la Istanbul, Skopje și Iași.