Money Monster, un story cu o nelinişte uşoară, de vară

Print Friendly, PDF & Email
Film | Autor: Carmen Corbu | 17 august 2016 |

E filmul în care Jodie Foster pare să zică fuck Clooney, deşi pe Jodie Foster n-o s-o vedem, e doar regizoarea, iar pe Clooney o să-l vedem exclusiv îmbrăcat, ba chiar bine îmbrăcat, adică haine scumpe plus vestă cu explozibil. Filmul este recomandat atât celor care nu-l plac pe Clooney, cât şi celor cărora nu le plac personajele în care Clooney e distribuit. Satisfacţia maximă este să-l vezi pe actor în toate cadrele, de la începutul până la sfârşitul proiecţiei, fără ca el să aibă şi vreun rol în economia filmului, făcând doar serviciul de cor antic. Pentru că acţiunea din Money Monster se petrece fără el, băieţii buni şi băieţii răi sunt alţii. Care, ce, cine şi cum se va vedea nu neapărat în timpul filmului, cât, mai ales, în timpul de reflecţie de după. Iar aici este marele merit al lui Jodie Foster, că plaseză la final două-trei replici care îţi rămân în minte după genericul de încheiere. Tocmai bine să decizi unde e partea corectă, morală a story-ului, cum te poziţionezi şi, pană la urmă, pe ce lume trăieşti.

Băieţii buni sunt băieţi buni, dar au întotdeauna dreptate? Băiatul de condiţie financiară precară căruia fondul de investiţii i-a pierdut banii, pe care el spera, dimpotrivă, să-i înmulţească, a venit în studioul emisiunii tv de ponturi bursiere să caute adevărul. Prietena lui aşteaptă un copil, iar el nu le mai poate oferi acum nimic, pentru că singurul capital erau acei bani, moşteniţi şi ei. Poartă armă, ia ostatici, vrea confruntarea cu reprezentanţii fondului de investiţii. Nu vrea banii înapoi, vrea doar adevărul. Un adevăr care i-ar fi reconstruit stima de sine. Iar adevărul acesta, rostit la finalul filmului, nu e deloc cel aşteptat. E adevărul realităţii financiare şi nu are nimic în comun cu nişte concepte ca bun, moral, ordonator. E bine să fie bine, dar filmul lui Jodie Foster ne spune că asta deja nu se mai poate.

 

 

mm2

 

Alte detalii pe: 
cinemagia.ro 
imdb.com

Bogdan Angheluţă în Business Magazin

Subiectul Wall Street este unul la modă în Statele Unite, mai ales că ne aflăm în mijlocul unei lupte pentru putere. Filmul ar trebui să facă o figură frumoasă la box-office, ajutat şi de bugetul de producţie destul de mic (27 milioane dolari). Cât de bine va fi privit de critici rămâne de văzut, dar nu cred că acesta va rămâne cunoscut drept unul dintre rolurile memorabile ale lui George Clooney.
Citeşte în Business Magazin

Iulia Blaga în Suplimentul de Cultură

Deci chiar si atunci cand iti dai seama incotro o ia filmul si cum se va sfarsi, tot n-apuci sa te plictisesti, pentru ca Foster si echipa ei de scenaristi sunt cu un pas inainte si schimba imediat registrul. Filmul are o onestitate cuceritoare. „What you see is what you get“, cum se spune, dar din acest scor strans intre suspans si empatie, te trezesti la final solidar cu eroii. Asemanarile cu Dog Day Afternoon  (de Sidney Lumet) si, prin el, cu Inside Man (de Spike Lee) nu cred ca sunt intamplatoare.
Citeşte în Suplimentul de Cultură