Interviu cu Nadia Tunsu, directorul Institutului Cultural Român din Istanbul

 

Constrânsă de restricțiile impuse de pandemie, atât în ceea ce privește reuniunile publice, cât și călătoriile internaționale, echipa ICR „Dimitrie Cantemir” din Istanbul a transferat în video și on-line o mare parte dintre acțiunile programate pentru acest an. Prin intermediul paginii de Facebook și a canalului de Youtube al instituției au fost inițiate programe de promovare a literaturii contemporane, muzicii clasice, artelor vizuale, istoriei diplomatice, a patrimoniului și tradițiilor. Canalele online ale instituției au ajuns la zeci de mii de urmăritori, cei mai mulți fiind vorbitori de turcă, dar și de română. În ceea ce privește literatura, cel mai important program a fost seria „Kaimak literar”, realizat cu participarea a 18 scriitori români, a unor editori, traducători și publiciști din Turcia, dar și a unor participanți la cursurile de limbă română și la atelierele de traduceri pe care le organizează, de mai mulți ani, ICR Istanbul.

Cât de dificilă a fost alegerea unui grup de autori pentru proiectul Kaymak literar? Întreb întrucât nici critica literară, nici piața nu a reușit, la București, să creeze o ierarhie sau un canon al autorilor contemporani.

N.T. Proiectul Kaymak literar, al cărui titlu a stârnit curiozitatea și interesul publicului, s-a născut din dorința de a promova literatură română contemporană în spațiul în care ne derulăm activitatea, dar și din nevoia de a de contribui la impulsionarea traducerilor din limba română în limba turcă.

Să nu uităm că pentru anumite țări, piața de carte este mai degrabă restrânsă și nu foarte competitivă la nivel mondial, în special din cauza limbii – nefiind una de circulație internațională -, dar și a noilor suporturi de lectură. De aici derivă obiectivul esențial pe care ni l-am stabilit la Institutul Cultural Român “Dimitrie Cantemir” din Istanbul, de a promova cultura scrisă românească în Republica Turcia, de a promova accesul scriitorilor români la un public dinamic, la publicații, contribuind astfel și la crearea sau consolidarea unor rețele dedicate literaturii și cărților.  

Din păcate, prezența autorilor români în spațiul turcesc nu este suficient de consistentă, doar câteva nume reușind să ajungă în programele de traduceri. Avem o literatură de calitate, recunoscută la nivel mondial și considerăm că România poate oferi multe într-un astfel de parteneriat.

Selecția scriitorilor invitați în proiectul nostru Kaymak literar nu a fost tocmai ușoară, dar ne-am îndreptat atenția asupra acelor scriitori ale căror volume au fost incluse în atelierele de traduceri literare desfășurate la Istanbul, către acei scriitori care au trăit experiența literară a Istanbulului, către genuri literare și teme care prezintă interes local, către titluri recent premiate etc.

De exemplu, ne-am oprit la Matei Vișniec pentru că este un scriitor complex, parte din scrierile sale dramatice au fost traduse în limba turcă și jucate pe scenele din Istanbul, iar două dintre romanele sale se regăsesc printre textele parțial traduse în cadrul atelierului de traduceri literare organizat de ICR Istanbul.

Ne-am oprit la Dan Lungu pentru că este un scriitor foarte cunscut și apreciat în Turcia, romanul ”Sunt o babă comunistă” a fost publicat de două ori la Istanbul, într-o foarte bună traducere semnată de Leyla Ünal.

Ne-am oprit la literatura pentru copii și la unii dintre cei mai apreciați și traduși scriitori, tocmai pentru că literatura pentru copii este foarte prețuită aici.

Nu aș vrea să omit vreun scriitor invitat în proiectul nostru, dar nici nu mi-am propus o inventariere sau nicidecum o ierarhizare, filmele se găsesc în continuare pe pagina noastră de facebook și contul youtube al ICR Istanbul și invit publicul să descopere sau să redescopere autori români de excepție.

Prin toți scriitorii selectați până acum – și spun acest lucru pentru că intenția noastră este aceea de a continua proiectul și în anul viitor – am încercat să captăm câte ceva din foarte variata și bogata literatură română contemporană, de la ficțiune, proză epistemologică, memorialistică, eseistică etc., dar și lirică și literatură pentru copii. Cred că diversitatea a reprezentat cheia acestei alegeri, astfel încât fiecare cititor ”online” să exploreze creativitatea literaturii române și să savureze un strop de kaymak literar.

Playlist

Înregistrări cu Doina Ruști, Petre Crăciun, Sînziana Popescu, Andreea Răsuceanu, Lucian Dan Teodorovici, Iulian Tănase, Victoria Pătrașcu, Adi Secară, Bogdan Munteanu, Matei Vișniec, Filip Florian, Dan Lungu, Vasile Ernu, Adina Rosetti, Marin Mălaicu-Hondrari, Ruxandra Cesereanu.

O parte dintre autorii români, am constatat, au relații speciale cu Istanbulul. Care sunt mecanismele prin care acestea s-au creat și se mențin?

N.T. De câțiva ani deja, în dorința de a înlesni accesul literaturii române și a autorilor români pe piața literară turcească, și cu scopul de a deveni un partener activ al programelor dedicate traducerilor, ne-am preocupat să asigurăm o prezența românească consistentă și notabilă la cele mai mari festivaluri de profil. Aș aminti aici partiparea României la Târgul Internațional de Carte TÜYAP din anul 2015, un eveniment organizat în parteneriat cu Ministerul Culturii, când țara noastră a avut statutul de țară invitată de onoare și care a însemnat un plus de vizibilitate și prestigiu conferit literaturii și scriitorilor români. De atunci, ne-am străduit fără încetare să menținem active și chiar să accelerăm interacțiunile, dialogul și mobilitatea scriitorilor și a editorilor, dovadă fiind participarea anuală în cadrul festivalului.

Un alt eveniment major derulat la Istanbul este Festivalul Internațional de Literatură Tanpınar, unul dintre cele mai importante festivaluri de profil din Republica Turcia, un festival dedicat autorilor contemporani, traducătorilor, caselor editoriale de top, agenților literari, criticilor literari etc. Nu a existat ediție, în ultimii cinci-sașe ani, la care România prin ICR Istanbul să nu asigure reprezentare românească.

Dincolo de aceste două grandioase evenimente internaționale, ICR Istanbul organizează periodic lansări de carte, seri literare, workshop-uri de traduceri, dialoguri și dezbateri între scriitori români și turci, fie că vorbim de autori consacrați, adevărate repere în literatura contemporană, fie că vorbim de tineri și talentați scriitori, aflați la începuturile carierei.

Care este în general situația traducerilor din literatura română contemporană în Turcia? Care este răspunsul societății din Turcia?

N.T. În linii generale, în Republica Turcia există mai degrabă traduceri din clasici ai literaturii române, iar cel mai tradus scriitor român este, firește, Panait Istrati, care de altfel este inclus în programa școlară obligatorie, fiind permanent prezent în librării.

Odată cu debutul organizării atelierelor de traduceri literare din autori români contemporani, am reușit să determinăm publicarea integrală în limba turcă din operele lui Dan Lungu (Sunt o babă comunistă / Komünist Bir Kocakarıyım, traducere Leyla Ünal) Dumitru Ţepeneag (La Belle Roumanie / Romen Dilberi, traducerea Leyla Ünal), Gabriela Adameşteanu (O dimineață pierdută / Kayıp Sabah, în traducerea Leylei Ünal) Mircea Cărtărescu (Orbitor 1/ Göz Kamaștırıcı Cilt 1; Orbitor 2 / Göz Kamaștırıcı Cilt 2, în traducerea Suniei Acmambet; Travesti, traducător Leyla Ünal), Florin Irimia (O fereastră întunecată / Karanlık bir Pencere, traducerea Sunia Acmambet), Norman Manea (Octombrie Ora 8 / Ekim Saat 8, traducere Leyla Ünal) etc. În egală măsură, grație atelierelor de traduceri literare, am reușit să impunem traducători români pe piața literară turcă.

Un alt instrument pe care îl valorificăm anual în sprijinul promovării culturii scrise românești în spațiul turcesc, este publicarea unei antologii de autori români contemporani, un rezultat direct al atelierului de traduceri literare de la Istanbul, un program care are menirea de a stimula și dezvolta schimburile culturale, știut fiind faptul că traducerea este un foarte bun indicator al relațiilor culturale. Anul acesta, tocmai am reușit publicarea celui de-al patrulea volum, un efort substanțial, dat fiind contextul special de acum, cu instituții de cultură închise, cu evenimente anulate sau amânate. Această Antologie cuprinde traducerea în limba turcă a primului capitol din operele traduse în cadrul atelierului, traduceri care sunt apoi revizuite de partenerul nostru în proiect, Agenția Literară KALEM, cea mai mare și prestigioasă agenție literară din Turcia. Ulterior publicării, volumul este lansat în cadrul Târgului internațional de carte TÜYAP de la Istanbul, este trimis editurilor din Turcia, scriitorilor turci, traducătorilor.

În ediția de anul acesta a Antologiei am inclus traduceri din următorii scriitori, cu mențiunea că sunt traducători care lucrează la traducerea integrală a unor volume: Andreea Rasuceanu (O formă de viață necunoscută / Bilinmeyen bir Hayat Şekli); Adrian Şchiop (Soldații. Poveste din Ferentari / Askerler. Ferentari Mahallesinden Bir Hikaye); Andrei Crăciun (Aleea Zorilor/ Șafaklar Sokağı); Bogdan-Alexandru Stănescu (Copilăria lui Kaspar Hauser: povestiri / Kaspar Hauser’in Çocukluğu); Cristian Teodorescu și Octavian Mardale (Cartea pisicii / Kedinin Kitabı); Cristian Teodorescu (Medgidia, oraşul de apoi / Mecidiye, Bir Zamanların Şehri); Filip Florian (Toate bufnițele / Tüm Baykuşlar); Gabriela Adameşteanu (Fontana Di Trevi / Aşk Çeşmesi); Iulian Tănase (Teoria Tăcerii / Suskunluk Teorisi); İon Groşan ( Lumea Ca Literatura / Edebiyat Gibi Bir Dünya); Ligia Ruscu (O Dimineață la Vînătoare / Avda Bir Sabah); Matei Vişniec (Iubirile de tip pantof, Iubirile de tip umbrela / Ayakkabı Tipi Aşk, Şemsiye Tipi Sevgi); Marta Petreu (Supa de la miezul nopții / Gece Yarısı Çorbası); Monica Săvulescu-Voudouri (Dacă treci podul Soweto / Soweto Köprüsünü Geçersen); Nora Iuga (Harald şi luna verde / Harald ve Yeşil Ay); Radu Mareş (Sindromul Robinson / Robinson Sendromu); Radu Pavel Gheo (Disco Titanic / Titanik Diskosu); Radu Țuculescu (Măcelaria Kennedy / Kennedy Kasabı).

Proiectul a avut un feed-back puternic și diversificat. Este Istanbulul un caz special în ceea ce numim cu șablonul „schimburi culturale româno-turce”? Sau un grad similar de atenție pentru cultura română există și în celelalte zone din Turcia? În cele europene și în cele asiatice?

N.T. Într-adevăr, proiectul Kaymak literar a avut un impact extraordinar asupra publicului, local și național deopotrivă, am înregistrat peste 71.000 de vizualizări, o cifră absolut impresionantă. Și la fel de importante, dar și emoționante au fost mesajele primite din mediul cultural local, din partea unor scriitori, editori, actori turci, care nu au ratat nici o postare, au urmărit fiecare episod, fiecare scriitor, fiecare lectură, iar la final ne-au trimis chiar mesaje înregistrate, pe care, la rândul nostru, le-am prezentat publicului. Este minunat să constați că la finalul unui real maraton literar, cu participarea unui număr record de scriitori, vorbim de 20 de valoroși autori români contemporani, programul nostru a fost unul de mare succes, încă de la prima postare. Feedback-ul online și toate datele statistice indică, fără îndoială, că inițiativa ICR Istanbul a fost pe deplin reușită și că eforturile reprezentanței de a spori vizibilitatea scriitorilor români contemporani și a operelor publicate de aceștia au dat rezultate concludente, semnificative și permanente.

În câteva producții video complementare proiectului, am văzut că s-au implicat și o parte dintre participanții la cursurile de limbă română. Persoane care activează în viața de zi cu zi în domenii fără nicio legătură cu literatura. Cine sunt cei care participă la cursuri de limba română? De ce au nevoie să o facă? Ce rol joacă literatura în înțelegerea limbii române?

N.T. Da, așa este, pe parcursul derulării programului Kaymak literar am inclus și câteva înregistrări în care actuali cursanți ai cursurilor de limba română organizate de ICR Istanbul au lecturat fragmente din volumele scriitorilor români selectați. Este important de subliniat faptul că toți cursanții se găsesc la începutul studierii limbii române, aceasta înseamnă nivelul A1 și tocmai de acea, efortul acestora a fost unul uimitor, cu atât mai mult cu cât structura celor două limbi nu este deloc similară. Dar lectura reprezintă și un foarte bun exercițiu didactic, dincolo de interesul particular al unor cursanți de a descoperi autori români și de a fi astfel, mai aproape de cultura română.

După cum știți, în fiecare an organizăm câte două sesiuni de cursuri de limba română dedicate atât adulţilor, cât şi copiilor, cu precizarea că pentru aceştia din urmă, cursurile sunt gratuite. Anual, înregistrăm peste 200 de persoane interesate de învăţarea limbii române şi de absolvirea cursurilor. Sunt trei categorii, dacă pot spune așa, de persoane care doresc să învețe limba română. Prima categorie este dată de descendenți ai comunității Ada Kaleh sau ai comunităților de turci și tătari dobrogeni, care au emigrat în Republica Turcia după anii 1930 și care prin limba română, vor să (re)dobândească cetățenia română. A doua categorie este formată din tineri care doresc să studieze în România, fie pentru cursuri universitare, post-universitare, sau chiar post-doctorale, fie pentru diverse stagii de cercetare. Iar în cea de-a treia categorie, îi regăsim pe întreprinzătorii turci, care intenționează să înceapă o afacere pe teritoriul României.

În perioada aceasta, cursurile de limba română se desfășoară exclusiv online, manieră destul de neuzuală în acest spaţiu, unde apropierea, dialogul direct sunt condiţii sine qua non ale interacţiunii.

Care au fost obiectivele pe care vi le-ați stabilit atunci când ați inițiat proiectul? Cum evaluați atingerea lor? A fost formatul online un avantaj sau un dezavantaj? Care va fi impactul pe termen mediu?

N.T. După cum spuneam și în cazul cursurilor de limba română, o întâlnire directă cu un scriitor ar fi fost varianta ideală de promovare a literaturii române, prin autori și titluri. Dar adaptându-ne situației internaționale, dar mai ales spațiului și locului, ne-am mutat în online, cu o mulțime de proiecte variate, reușind să atragem atenția unui public la fel de divers. În fond, ceea ce a generat o foarte bună vizibilitate pentru toate proiectele noastre a fost diversificarea conținutului cultural. Totodată, aș remarca și faptul că preferințele culturale ale publicului turc diferă și în funcție de regiunea în care se găsește. De exemplu, publicul de la Marea Egee este mai degrabă atras de muzica clasică și de domeniul artelor vizuale; publicul din zona Anatoliei Centrale este mai interesat de chestiunile de natură etnografică, de elemente de patrimoniu imaterial; iar cel din zona Mării Negre, de domeniul artelor dramatice.

Cât privește impactul programului Kaymak literar cred că cifrele, numărul excepțional de vizualizări și mesajele primite dovedesc succesul acestui amplu proiect. Un succes înregistrat nu numai la nivelul publicului larg, interesat să cunoască limba română și literatura română contemporană, dar mai ales, la nivelul publicului specializat, și aici mă refer la traducători, edituri, agenții literare.

Ce alte proiecte cu amprentă literară a inițiat Institutul „Dimitrie Cantemir”? Cum se desfășoară proiectul de traduceri literare? Cine sunt participanții?

N.T. Pentru Institutul Cultural Român “Dimitrie Cantemir” din Istanbul, organizarea atelierului de traduceri literare se înscrie în categoria programelor strategice pe care le derulăm anual, ajungând deja la cea de-a zecea ediție. Din păcate, anul acesta, din rațiuni evidente, nu am putut organiza următoarea ediție.  

La inițiativa ICR Istanbul, în fiecare an, talentați traducători români se reunesc la Istanbul pentru a lucra pe unele dintre cele mai premiate și citite romane românești, semnate de autori importanți din literatura contemporană. Textele sunt atent selectate împreună cu edituri de top din România, iar revizuirea traducerilor este realizată alături de partenerul nostru în acest program, Agenția Literară KALEM.  

Implementarea efectivă a programului de traduceri literare, ne produce o imensă bucurie, mai ales atunci când putem publica și prezenta pe piața literară din Turcia, o nouă ediție a antologiei Autori români contemporani în cadrul atelierului de traduceri literare de la Istanbul.

Atelierul de traduceri literare, participarea scriitorilor români la diverse evenimente literare din Istanbul, programele de prezentare a unor autori români și a operelor acestora, susținerea mobilității scriitorilor și circulația operelor literare, iată care sunt principalele direcții strategice urmărite de ICR Istanbul în domeniul culturii scrise. Efortul nostru continuu este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere și apreciere a literaturii române contemporane, de a încuraja traducerile și publicațiile românești în limba turcă.

Chiar dacă, din păcate, literatura română nu este atât de prezentă și de tradusă în spațiul cultural turcesc, suntem convinși că fiecare antologie prezentată publicului este un câștig imens grație misiunii acesteia de a pune în legătură culturile noastre, de a împărtăși idei și de a genera dialog.