UN ARTICOL DE ANDREI BULBOACĂ
A trecut ceva timp de când pe scenele din Bucureşti nimeni nu s-a mai încumetat să monteze spectacole de musical la nivel de Broadway. Încercările au fost stângace, uneori cu actori care nu aveau pregătirea vocală specifică, sunetul era slab, iar produsul final nu se ridica la rangul unui astfel de spectacol. Aşadar, observând potenţialul enorm pe care acest gen de evenimente îl poate avea, Telekom şi compania Wonder Theatre s-au gândit să aducă pe scenele din ţară celebrul musical „Mamma Mia!”. Surprinzător, cele patru reprezentaţii de la Sala Palatului au fost aproape sold-out, aşadar, peste cincisprezece mii de oameni au plătit bilet să vadă musical în România. Şi, oricât de celebri ar fi artiştii din distribuţie, dar şi piesele din show, motivul principal este că scena din România are nevoie de asemenea reprezentaţii.
Calitatea şi munca din spate s-au văzut în fiecare moment. Minusul a fost sonorizarea. Oricât de talentaţi ar fi fost inginerii de sunet, mare lucru nu se putea realiza, deoarece Sala Palatului nu oferă o acustică perfectă pentru acest gen de reprezentaţie. Scenografia este simplă, un decor de tavernă, iar în spate un ecran pe care sunt proiectate imagini cu marea, răsăritul, totul ca să imerseze spectatorul pe insula grecească unde se petrece acţiunea. Daniel Klinger îşi păstrează genialitatea în materie de light-design, reuşind să creeze o feerie vizuală care acoperă perfect momentele cheie din piesă, decupând cum se cuvine fiecare personaj. Un artificiu vizual inteligent este că în mica fosă unde se află orchestra, în spatele membrilor ei, este montată o serie de lumini care dau efectul unor raze, sincronizate pe secvenţele muzicale din prolog, dar şi pe momentele de schimbare a decorului.
Mulţi spectatori au fost surprinşi de cât de bine sună piesele ABBA în limba română, traducerea fiind realizată genial de Ernest Fazekas. Nu există pierderi de ritm datorită traducerii, iar muzicalitatea limbii române este pusă în valoare. Mai mult decât atât, sunt foarte uşor fredonabile melodiile din spectacol. În pauză, unele persoane deja fredonau bucăţi de versuri. Cert este că producătorii au făcut o treabă minunată aducând acest spectacol în România, dar şi în alegerea distribuţiei. Horia Brenciu, Loredana, Aurelian Temişan, Bianca Purcărea, Mirela Vaida, Adrian Nour sunt doar câteva dintre numele mari care interpretează personajele celebrului musical. Din punct de vedere vocal sunt fără reproş, mai ales că au și mare experienţă de scenă. Am mai văzut câteva încercări de musical în România de la închiderea Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, însă, din păcate, pregătirea vocală nu era punctul forte al interpreţilor. Rolul dintr-o astfel de montare este mai complicat decât într-un spectacol de teatru, deoarece musical le cere interpreților să cânte, să joace, să danseze, toate aproape în acelaşi timp.
Regizorul Răzvan Ioan Dincă a simţit perfect felul în care un astfel de spectacol trebuie să arate, iar experienţa sa anterioară şi-a spus cuvântul. Rezultatul a fost o seară minunată, plină de bucurie, râsete, zâmbete, dar şi de lacrimi datorită emoţiei transmise. Nu există ruperi de ritm, nu există momente de ezitare şi totul se integrează perfect, atât din punct de vedere coregrafic cât şi scenografic. Completarea spectacolului cu proiecţii pe ecranul din spate a adus un plus de valoare, publicul fiind vrăjit de amurgurile şi răsăriturile de pe insulele greceşti. Şi nici nu s-ar fi putut să iasă ceva negativ din viziunea unui regizor care a reuşit să monteze My Fair Lady pe scena unui cinematograf din Capitală, transformându-l complet încât să dea publicului impresia că se află chiar la un spectacol de pe Broadway.
Concluzionând, Mamma Mia! este un show ce merită văzut, revăzut şi trăit intens. Este o pată de culoare în peisajul cultural românesc, o montare curajoasă care se va bucura de un real succes. Aplauzele îndelungate ale publicului au demonstrat-o.Cum ar spune un vers din musical, MAMMA MIA! N-am cum să-ţi rezist, nu!
Mamma Mia!
Muzica şi versurile originale: Benny Anderson şi Bjorn Ulvaeus
Cântece: Stig Anderson
Libretul: Catherine Johnson după un concept original de Judy Cramer
Traducere în limba română: Ernest Fazekas
Regia artistică: Răzvan Ioan Dincă
Coregrafia: Violeta Dincă
Dirijor/Director musical: Daniel Jinga
Light Design: Daniel Klinger
Sound design: Andrew Johnson/Dan Barbu
Distribuţia
Donna: Loredana/ Mirela Vaida
Sophie: Ana Munteanu/ Bianca Purcărea
Sam: Aurelian Temişan/ Cornel Ilie/ Ciprian Teodorescu
Harry: Horia Brenciu/ Ernest Fazekas
Bill: Adrian Nour/ Ernest Fazekas
Tanya: Anca Ţurcaşiu/ Jazzy Jo
Rosie: Anca Sigartău/ Ectaerina Ladin
Sky: Silviu Mircescu
Ali: Cristina Danu
Lisa: Flavia Mihăşan
Pepper: Alexandru Săndulescu
Eddie: Marius Moldovan
Preotul: Daniel Jinga
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.