Helpless (2012)

Helpless este, în primul rând, povestea unei iubiri problematice. Pasul până la a deveni un thriller nu e decât unul foarte mic, de vreme ce viitoarea soție: 1. dispare, 2. are un nume fals, 3. pare a fi implicată într-o crimă (sau poate mai multe). Dar ceea ce ar fi putut deveni, încăput pe mâinile unor băieți de la Hollywood, un simplu film noir capătă, prin priceperea regizoarei sud-coreene Young-Joo Byun, culmi și abisuri, dezvăluind încă o dată că asiaticii au o abordare specifică a raportului dintre Eros și Thanatos. Iubirea nu e simplă și pură, așa cum nu este nici moartea. Acestora li se adaugă dimensiuni noi, care provin din îmbinarea lor strânsă și sufocantă.

Scenariul, care pornește de la un roman de succes, din 1992, al scriitoarei japoneze Miyabe Miyuki, are un fir narativ bine închegat, alcătuind într-un mod reușit, prin intermediul anchetei detectivistice, un portret interesant al acestei necunoscute care ridică atâtea semne de întrebare. Povestea are surprize și, prin urmare, antren, scotocind prin sufletul oamenilor și arătând că nimic nu e simplu, că nimic nu e doar ce pare a fi.

Cele aproape două ore au scăderi, e adevărat – unele scene fiind de prisos (printre ele, și flashback-urile) sau păcătuind prin melodramatism –, dar efectul final e unul bun, căci thriller-ul e completat de un comentariu psihologic implicit, realizat în trăsături fine și atente. Se vede – și nu vreau să fiu acuzat de sexism – mâna de femeie într-un gen bărbătesc. Genul crime e transgresat, fiindcă aici sufletul feminin e complex, nu e criminal, și atât, iubirea nu e o poveste simplă de cuplu, ci are o istorie care îi configurează devenirea. Deși avem de-a face cu o criminală, portretul ei, istoria ei fac judecata nu foarte simplă, mai cu seamă că aceasta este „tulburată” de sentimente.

Despre cupluri, trecuturi care subminează prezentul, despre minciună și adevăr, despre soții necunoscute sau dispărute, mai puteți vedea, de pildă, Gone Girl al lui David Fincher (2014) sau The Attack al lui Ziad Doueiri (2012).