Vreți o rețetă de spectacol? Luați povestea lui Iov și adăugați-i sare și piper, adică niște afrimisme, și veți obține un spectacol cu adâncimi, dar și cu zorzoane atât de strălucitoare și de colorate, încât îți vine să închizi ochii. Dar nu, nu-i vei închide, fiindcă Afrim deține arta de a trezi chiar și atunci când picotești.

Recunosc că nu știam textului lui Paravidino, prin urmare nu am știință cât este Paravidino și cât este Afrim în spectacolul montat la Teatrul Național din Iași. Dar, știind cât îi place lui Radu Afrim să-și pună pecetea pe textele folosite în spectacolele sale, sarea și piperul sigur i se datorează.

Ce descoperim în produsul final? Un Iov contemporan, proprietar al unei măcelării (umane?) aflate în prag de faliment. Totul în jurul lui se năruie: afacerea, o fiică (tot mai) nebună, căreia îi plac delfinii, folosindu-le limbajul inocent și inteligent, o soție pe care moartea i-o răpește, un fiu capitalist, afemeiat și consumerist. În final, inocenții lumii își află sfârșitul, spântecați în măcelăria mare a lumii de interese meschine. Banul se dovedește a fi ochiul… dracului, aș spune, dacă întreg discursul lui Paravidino și Afrim nu ar fi plasat în afara reperelor creștine. Discursul acesta și drama se consumă înlăuntrul lumii, frizează metafizica și teologia, dar rămâne în cele din urmă unul ontologic, căci ne vorbește despre consistența umană. Nu sufletul – oricum am alege să-l definim – este pus în discuție aici, ci întregul uman, indiferent din ce e el constituit.

Cele trei prostituate afrimice străbat ca un fir roșu istoria lui Iov, colorându-i substanța. Contrastul dintre bine și rău, dintre inocent și malefic se estompează, fiindcă aici, în lume, granițele nu sunt precise, în toate e un pic din toate. Umorul se așterne potrivit peste grozăvia vieții lui Iov și reușește să ne scoată din întunecimile tragediei. Există un răspuns? Poate că da, dar dacă doriți să-l aflați, vă îndemn să mergeți și să vedeți spectacolul.

Un cuvânt trebuie spus și despre realizarea tehnico-artistică a spectacolului: scenografia este impresionantă și funcțională, iar luminile și muzica au estetismul cu care Afrim deja ne-a obișnuit în spectacolele sale. Cât despre interpretarea actoricească, sunt prea puține vorbele și aplauzele.

Felicitări pentru selecție, FNT!

Măcelăria lui Iov
de Fausto Paravidino

- spectacol în cadrul FNT 2017  -

regia: Radu Afrim
scenografia: Irina Moscu
video mapping: Andrei Cozlac
lighting design: Cristian Șimon
univers sonor: Radu Afrim
sound design: Adrian Păduraru
versuri cântece: Ada Lupu 
asistent regie: Irina Crețu

distribuția:
Emil Coșeru
Tatiana Ionesi
Ionuț Cornilă
Ada Lupu
Andrei Varga
Horia Veriveș
Livia Iorga
Irena Boclincă
Brândușa Aciobăniței
Doru Maftei