Portret Adrian Ghenie
Portretul lui Adrian Ghenie. Foto: Oliver Mark, Berlin 2014, Colecția Muzeului Bucovina, CC Wikimedia Adrian Ghenie este unul din puținii pictori încă tineri care, pariind pe pictura în ulei, reușește […]
Ţi-e frică de ceva acum?
O sală sterilă, întuneric, un sunet pe care încă nu îl înțelegi și încă nici nu trebuie să o faci. Patru scaune, un costum alb de iepure pe podea, două […]
Micul nostru centenar sau despre cum înveți să te auzi
Ce se schimbă într-o țară în o sută de ani? Ce se schimbă într-un om în o sută de ani? Cum se reflectă istoria personală în cea a țării și […]
Va fi bine
Cum ți se pare o petrecere de divorț? Și când pun această întrebare vreau să nu faci nicio asociere culturală privind caracterul negativ atribuit divorțului, ci hai să-i cunoaștem sensul […]
Radio Star Rebirth sau Anuța nu vrea să zboare cu avionul și o îngrozesc zgomotele produse de autobuze
Metafora centrală a piesei Mariei Manolescu, Micul nostru centenar, montată de Dragoș Alexandru Mușoiu la Reactor de Creație și Experiment, respectiv radioul, ilustrează discordanța și neregularitatea frecvențelor pe filonul cărora […]
Cu ce povești mai creștem?
Cum mai stă dramaturgia contemporană? Care sunt zonele ei de interes? Ce formule de spectacol își imaginează autorul pentru textul scris? Cum lucrează dramaturgul cu echipa de spectacol? Sunt întrebări […]
Party, party, divorțăm!
Petrecere la nuntă? Petrecere și la divorț. Ca să fie lucrurile rotunde. Doar că la ultima petrecere invitat e doar publicul în Totul e bine când se termină de Andreea […]
Când „copiii răi” fac „avioane de hârtie”
Un articol de Andreea Mîrț „Tu aveai icoană-n clasă? Tu stropeai cu lapte? Mâncai cornul? Te băteai cu mere? Aveai două steaguri? Acum e și steagul Uniunii Europene, și steagul […]
„Mi-e frică de moartea mea plictisitoare”
Un articol de Iulia Cezara Pop „Când eram mic aveam problema asta înainte de culcare că nu puteam să închid ochii și să mă culc.” Acestea sunt primele cuvinte auzite […]
Mihai Păcurar și „morfologia politică a spațiului”
31 octombrie 2020, ora 16.00. Live streaming pe FB cu cinci camere. Aparent, personajul principal este Clujul. Sau, cel puțin, singurul care se vede. În realitate, instalația concepută de Mihai […]
„Pentru mine teatrul înseamnă revoltă” Interviu cu Botond Nagy
Miss Julie Foto: Barabás Zsolt Cristina Rusiecki: Să începem cu o întrebare formată din câteva cuvinte, dar care așteaptă un răspuns esențial. Ce înseamnă teatrul pentru dvs? Botond Nagy: Sânge, […]
Botond Nagy, energie, flux, fluiditate
Halucinant, tulburător, fluid, poetic, adânc, misterios sunt câteva dintre trăsăturile care definesc universul tânărului regizor de teatru Botond Nagy. La 27 de ani, este unul dintre cei mai profunzi […]
Expoziția „Actori de pus în ramă” — la București Mall-Vitan, timp de două săptămâni
Campania „Actori de pus în ramă”, inițiată de Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Teatrul „Nottara”, ajunge și la București Mall – Vitan printr-o expoziție ce va […]
INSULTAȚI. BELARUS(IA)
PREMIERĂ PE ȚARĂ: INSULTAȚI. BELARUS(IA) de Andrei Kureichik Teatrul Național Iași, alături de poporul din Belarus, în proiectul „Belarus(ia) ̶ Lecturi la nivel mondial” Belarus(sia) Worldwide Reading Project), cu un eveniment excepțional: […]
Coca Bloos, marcă înregistrată
Pipernicită, exact ca un personaj din poveștile rusești spuse de bunică, pe vremea în care era un țânc, te și întrebi cum a devenit Coca Bloos, după ’90, un brand. […]
„Sensul sculpturii”, expoziție colectivă la Kunsthalle Bega în Timișoara
Text: Georgeta Petrovici, TNTm O pisică uriașă, care își bea tacticoasă cafeaua la 5 metri deasupra solului. O siluetă umană prizonieră într-un grilaj din fier, contopire a spațiului încăperii cu […]
Dramatizare după Dan Lungu: „Sunt o babă comunistă”, spectacol la Teatrul Național din Timișoara
Text: TNTm Fotografii: Adrian Pîclișan Este, poate, cel mai bun moment pentru noi toți – pentru noi, pentru colegii noștri din celelalte instituții de artele spectacolului și pentru public – […]
„Nu trebuie să fii mai deștept decât personajul”
Cristina Rusiecki: De unde vine numele de Bloos? Coca Bloos: Tatăl meu era sas de lângă Sibiu. De-a lungul timpului, numele a tot suferit schimbări de pronunție. C.R.: Deci sunteți […]
Toată viața mea am căutat libertatea
S-a născut la Cluj în 1977. A studiat Actorie și Regie la Budapesta, unde a absolvit Universitatea de Teatru și Film. Zoltán Balázs și-a întregit formația prin workshop-uri cu regizori […]
Momentul zero și câteva decenii înainte
Cum să faci un spectacol de teatru despre Revoluție? După treizeci de ani în care s-a spus tot. Au fost dezvăluiri, s-a consumat un proces, au ieșit la iveală […]
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.